Taxa specială, Taxa de poluare, taxa de primă înmatriculare, taxa auto sau timbrul de mediu – doar câteva dintre denumirile date birului pe care au trebuit să-l plătească românii care au cumpărat o mașină nouă sau una rulată din străinătate.

Toate variantele taxei auto care au existat de-alungul timpului au fost declarate ilegale de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe motiv că încalcă legislația comunitată. Tribunalul din Luxemburg a obligat România, în repetate rânduri, să restituie integral și imediat banii luați ilegal de la cetățeni.

Ieri, 9 septembrie, ANAF a anunțat că toți românii care au făcut cererea pentru rambursarea banilor și-au primit sumele restante.

Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a restituit taxe auto (taxa auto pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu) tuturor contribuabililor români, care au depus documentații complete.

Astfel, începând din 2017 până în prezent, ANAF a restituit taxe auto în valoare totală de 6,16 miliarde de lei, pentru 1,91 de milioane de cereri depuse și aprobate. ” a transmis ANAF printr-un comunicat.

Prin comparație, suma este similară cu bugetul Bucureștiului pe anul 2019.

Rambursarea s-a făcut oricum cu întârziere. În ianuarie 2019, Comisia Europeană a dat României două luni ca să dea toți banii înapoi. Dacă guvernul nu ar fi luat măsuri, țara risca să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiției. Executivul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a stabilit ca sumele restante să ajungă înapoi la oameni până la 30 iunie. Și acest termen nu a fost respectat, având în vedere să restituirile s-au încheiat în septembrie.

Taxa auto, o poveste de groază care a durat 12 ani

Ca să înțelegem cum statul a luat de la români 1,31 MILIARDE de euro prin taxe ilegale, ca apoi să fie nevoit să dea înapoi toți banii, trebuie să o luăm de la început, în 2007.

După aderarea României la UE, restricțiile fiscale impuse mașinilor rulate aduse din străinătate nu mai puteau fi menținute. De aceea, în iulie 2006, Guvernul Tăriceanu, care cunoştea foarte bine piaţa auto, a venit cu o măsura foarte controversată: a introdus o taxă de primă înmatriculare la un nivel atât de mare încât era suficientă pentru a descuraja importurile de maşini second hand.

Ea a fost aspru criticată de oficialii UE pentru că în mod evident încălca obligaţiile pe care România şi le asumase în Tratatul de Aderare, în special în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi nediscriminarea, a scris avocatul Gabriel Biriș pentru cursdeguvernare.ro

Într-o încercare de a remedia problema, tot guvernul Tăriceanu a înlocuit taxa de primă înmatriculare cu una “de poluare”, taxă de care s-a zis că este agreată de Bruxelles, în special datorită faptului că scădea în funcţie de vechime (valorile erau însă prohibitive pentru maşinile ce nu îndeplineau măcar norma de poluare EURO 3) şi exista posibilitatea recuperării unei părţi din taxă în cazul radierii definitive.

Această a doua variantă, apărută în 2008, a fost declarată ilegală de către UE. La fel și cu toate celelalte variante ale acestei taxe, apărute în anii următori:

  • Legea nr. 343/2006 din 17 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006) a introdus în Codul fiscal o taxă specială pentru autovehicule, aplicabilă începând de la 1 ianuarie 2007 și datorată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (denumită în continuare „taxa specială”).
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, denumită în continuare „OUG nr. 50/2008”), intrată în vigoare la 1 iulie 2008, a instituit o taxă pe poluare pentru autovehiculele din categoriile M1‑M3 și N1‑N3 (denumită în continuare „taxa pe poluare”). Obligația achitării cuantumului acestei taxe lua naștere, printre altele, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
  • OUG nr. 50/2008 a fost modificată de mai multe ori înainte de a fi abrogată prin Legea nr. 9/2012 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, denumită în continuare „Legea nr. 9/2012”), intrată în vigoare la 13 ianuarie 2012. Această lege a înlocuit taxa pe poluare cu o nouă taxă, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (denumită în continuare „taxa pentru emisiile poluante”).
  • În temeiul articolului 4 din Legea nr. 9/2012, obligația de plată a taxei pentru emisiile poluante lua naștere nu doar cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, ci și, în anumite condiții, cu ocazia primei transcrieri în România a dreptului de proprietate asupra unui vehicul rulat.
  • Prin efectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2012 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 din lege (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 31 ianuarie 2012), intrată în vigoare la 31 ianuarie 2012, aplicarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule la prima transcriere în România a dreptului de proprietate asupra unui vehicul rulat a fost însă suspendată până la 1 ianuarie 2013.
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 din 19 februarie 2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, denumită în continuare „OUG nr. 9/2013”), care abrogă Legea nr. 9/2012, a intrat în vigoare la 15 martie 2013.
  • Potrivit articolului 4 din OUG nr. 9/2013: „Obligația de plată a timbrului [de mediu pentru autovehicule] intervine o singură dată, astfel: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s‑a restituit proprietarului valoarea reziduală a [timbrului de mediu pentru autovehicule] […]; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, [taxa pe poluare] sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s‑a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, [taxei pe poluare] sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

Taxele auto au fost respinse de UE pentru că încalcă art. 110 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene:

Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.

Același Gabriel Biriș a pus punctul de i în ceea ce privește taxa auto: pe hârtie, a fost o idee bună, menită să țină departe rablele de România, dar în practică a devenit doar o altă sursă de venit de la bugetul statului.

Practic, statul a luat un împrumut cu dobândă favorabilă de la cetățenii români.

În 2016, în cauza C‑586/14 a Curții Europene de Justiție (cazul Budișan împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj), guvernul a estimat câți bani are de dat înapoi: 6 504 429 857,47 RON (aproximativ 1 448 341 039 de euro). Atunci, statul român a încercat să susțină că restituirea unor asemenea sume ar avea drept consecință o creștere cu 0,9 % a deficitului bugetar al statului român prevăzut pentru anul 2015, care ar trece de la 1,83 % la 2,7 % din PIB.

Suma este mai mare decât cea plătită până acum de ANAF, 6,16 miliarde de lei. Asta înseamnă că nu poți cei care au plătit taxe auto și-au cerut banii înapoi. Termenul limită de depunere a cererilor a expirat. Diferența de bani, 340 de milioane de lei, adică peste 72 de milioane de euro, rămân „cadou” la bugetul statului.

Taxa auto, taxa care nu vrea să dispară definitiv

Fostul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu (ALDE), anunțase anul trecut că o nouă variantă a taxei de poluare ar fi urmat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019. Formula de calcul ar fi trebuit să fie de neatacat în justiție, doar că executivul nu a găsit-o nici până acum.

„Cred că, în ultima vreme am spus de nenumărate ori, că grupul de lucru din care fac parte inclusiv producătorii şi multe dintre ministerele care sunt abilitate nu a reuşit să găsească formula matematică astfel încât ea (taxa – n.r.) să nu poată să fie atacabilă în justiţie, aşa cum s-a întâmplat cu toate celelalte taxe de poluare, inclusiv cu timbrul de mediu.” a spus Grațiela Gavrilescu în martie 2019, potrivit Mediafax.

Rovana Plumb susținea, în 2013, timbrul de mediu declarat ilegal

În 2013, Rovana Plumb, potențial comisar european pentru Transporturi, era ministrul Mediului. Din această calitate, ea a susținut timbrul de mediu, declarat apoi ilegal, chiar dacă nu a recunoscut ce impact a avut asupra înnoirii parcului auto românesc, potrivit Gândul.info. Rovana Plumb s-a opus atunci introducerii taxei de poluare în prețul carburantului, așa cum propuseseră doi senatori PNL

Tăriceanu, inițiatorul taxei auto, nu are regrete

În 2014, după ce mai multe variante ale taxei auto fuseseră deja declarate ilegale de CJUE, ca urmare a proceselor intentate statului de către români, Călin Popescu-Tăriceanu a spus că ar lua-o de la capăt.

Referitor la taxa auto, da, aş lua această măsură din nou, fără niciun fel de ezitare, pentru că eu vreau să susţin industria românească, nu să transform România în cimitirul de maşini vechi din Europa occidentală” a spus Călin Popescu -Tăriceanu, potrivit Mediafax.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here