Desemnarea lui Adrian Veştea drept candidat la funcţia de premier zguduie scena politică. Este o mutare aşteptată, dar produsă într-un moment neaşteptat, explică politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru News.ro. El spune că strategia nu este doar o schimbare de nume, ci o manevră tactică de o complexitate rară, menită să reconfigureze raporturile de forţe din Parlament şi din interiorul partidelor.
Un moment strategic
Conform lui Pîrvulescu, momentul ales pentru retragerea lui Tomac – o dimineaţă de duminică, cu doar două zile înainte de votul decisiv – este unul strategic. Analistul subliniază că menţinerea acelei candidaturi devenise toxică pentru imaginea preşedintelui.
„Era evident deja de la sfârşitul săptămânii că sprijinul pentru un guvern Tomac este scăzut. Avea imaginea de guvern marionetă al PSD, deci exista deci un risc enorm pentru preşedinte”, explică Pîrvulescu. În acest context, nominalizarea lui Veştea apare ca o soluţie pentru a ieşi din impasul unei asocieri prea strânse cu social-democraţii.
Conflictul se mută în PNL: Analogia cu anul 1934
Cea mai importantă consecinţă a noii numiri este, în opinia politologului, transferul crizei direct în curtea Partidului Naţional Liberal. Pîrvulescu consideră că această mişcare forţează o clarificare în interiorul PNL, unde tabăra oficială condusă de Ilie Bolojan pare să fi pierdut iniţiativa.
„Preşedintele a ales această formulă care mută întreaga confruntare în interiorul PNL”, afirmă politologul. El face chiar o paralelă istorică sugestivă cu perioada interbelică: „Am găsit în istoria PNL asemenea [situaţie] în ianuarie 1934, când regele Carol al II-lea a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”. Carol al II-lea a reuşit să impună Guvernul Tătărescu după asasinarea lui IG Duca, iar mişcarea a fost acceptată de politicienii de atunci.
Miza actuală este viteza de reacţie
Pîrvulescu avertizează că, dacă susţinătorii noii nominalizări nu acţionează rapid, conducerea actuală a PNL va încerca să blocheze ascensiunea lui Veştea: „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea”.
Matematica puterii: voturile flotante
Deşi opoziţia taberei oficiale formate din PNL şi a USR pare solidă, Pîrvulescu indică o cale prin care noul guvern ar putea obţine majoritatea necesară în Parlament. Cheia nu stă neapărat în partidele mari, ci în parlamentarii fără o direcţie clară în acest moment.
„Dacă UDMR-ul votează şi minorităţile votează, numărul de voturi flotante sunt suficiente pentru asigurarea sprijinului”, punctează analistul.
El estimează că există aproximativ „50 (de parlamentari]) care nu mai sunt înregimentaţi şi care îşi pot oferi votul… care au votat moţiunea de cenzură”. Această masă de manevră ar putea înclina balanţa în favoarea noii propuneri de premier.
Pîrvulescu mai avertizează şi asupra faptului că mulţi dintre parlamentarii PNL sunt promovaţi de fosta conducere a Partidului Naţional Liberal, lucru care ar face dificilă controlarea lor de Ilie Bolojan. De aici, ar putea apărea fisurile care ar putea asigura votul suficient pentru accederea lui Adrian Veştea în portofoliul de premier.
Dilema USR şi tăcerea „laminată” a PSD-ului
În ceea ce priveşte celelalte forţe politice, Pîrvulescu observă dificultăţi majore. USR se află în faţa unui blocaj ideologic, având „un principiu pe care l-a votat şi pe care nu va putea să îl abandoneze – acela de a nu sprijini PSD la guvernare”, ceea ce ar putea duce la fracturi interne similare cu cele din restul clasei politice.
În mod surprinzător, cel mai mare partid, PSD, a rămas fără replică în primele ore după anunţ. Analistul descrie starea de şoc a social-democraţilor în faţa strategiei prezidenţiale. „PSD este mut, este surprins, este laminat”.
