În urmă cu zece ani, la 13 martie 2013, Papa Francisc era ales suveran pontif, succedându-i Papei Benedict, care demisionase. Pontificatul său se distinge printr-o orientare progresistă, spre deosebire de cea a predecesorilor săi, dar şi printr-o serie de evenimente externe şi interne ce l-au solicitat să ia atitudine şi să acţioneze. Reuters, citată de News.ro, prezintă câteva dintre momentele majore ce au marcat viaţa şi cei 10 ani de pontificat ai Papei Francisc:
1936
17 decembrie – Jorge Mario Bergoglio se naşte la Buenos Aires, Argentina, fiu al unor imigranţi italieni.
1969
13 dec. – Este hirotonit preot.
1973
31 iulie – Devine şeful iezuiţilor din Argentina.
1992
20 mai – Numit episcop de Auca şi auxiliar de Buenos Aires.
1998
28 februarie – Numit arhiepiscop, primat al Argentinei. Devine celebru pentru că face naveta la serviciu cu mijloacele de transport în comun, nu locuieşte în palatul arhiepiscopal şi îşi găteşte singur.
2001
21 februarie – Numit cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea.
2005
19 aprilie – Cardinalul Joseph Ratzinger este ales papă după patru tururi de scrutin, îşi ia numele de Benedict. Scurgerile de informaţii ulterioare arată că Bergoglio a ieşit pe locul al doilea în toate voturile secrete.
2013
13 martie – Bergoglio este ales papă după demisia surprinzătoare a Papei Benedict. El îşi ia numele Francesco (Francisc) şi este primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani.
8 iulie – Efectuează prima călătorie pastorală în afara Romei, vizitând insula italiană Lampedusa şi condamnă „globalizarea indiferenţei” faţă de situaţia dificilă a migranţilor.
29 iulie – În timpul primei sale conferinţe de presă la bordul avionului papal, Francisc spune: „Dacă cineva este homosexual şi îl caută pe Domnul şi are bunăvoinţă, cine sunt eu să judec?” – considerată cea mai conciliantă atitudine a unui suveran pontif faţă de persoanele LGBT.
26 noiembrie – Face apel la o reînnoire profundă a Bisericii într-un document major (exhortaţie apostolică) în care îşi prezintă papalitatea.
2014
24 februarie – Creează un nou organism în cadrul Vaticanului pentru a coordona afacerile economice şi administrative.
24-26 mai – Vizitează Ţara Sfântă. Devine primul suveran pontif care depune o coroană de flori la mormântul fondatorului sionismului modern. De asemenea, se roagă în faţa zidului de securitate israelian, detestat de palestinieni.
2015
18 iunie – Publică primul document papal dedicat mediului înconjurător, enciclica „Laudato Si”, prin care îi îndeamnă pe liderii mondiali să asculte „strigătul Pământului şi strigătul săracilor”.
2016
8 aprilie – Într-un document privind viaţa de familie, Francisc îi îndeamnă pe preoţi să fie mai deschişi şi să accepte catolicii divorţaţi sau recăsătoriţi şi să primească părinţii singuri şi persoanele LGBT. Însă el respinge noţiunea de căsătorie între persoane de acelaşi sex.
26 iunie – Afirmă că creştinii datorează scuze comunităţii LGBT şi altor persoane care au fost jignite sau exploatate de biserică.
2 noiembrie – Spune reporterilor că interdicţia catolică privind preoţii femei este pentru totdeauna.
2017
2 ianuarie – Papa Francisc spune într-o scrisoare că episcopii trebuie să arate toleranţă zero faţă de clericii care abuzează sexual copii. El cere iertare pentru „un păcat care ne face de ruşine”.
28 iunie – Cardinalul George Pell, numit ministru al economiei Vaticanului de către Papa Francisc, este acuzat de multiple crime sexuale în Australia, ţara sa natală. El este iniţial condamnat în decembrie 2018, dar apoi este găsit nevinovat în aprilie 2020 în apel.
1 iulie – Într-o remaniere majoră, Francisc îl înlocuieşte pe cel mai important teolog al catolicismului, un cardinal german conservator care a fost în dezacord cu viziunea suveranului pontif privind o Biserică mai incluzivă.
2018
30 ianuarie – La doar câteva zile după ce i-a luat apărarea unui episcop chilian acuzat de crime sexuale împotriva minorilor, papa trimite în Chile un expert în abuzuri sexuale pentru a investiga. În aprilie, Francisc spune că a făcut „greşeli grave” în gestionarea crizei din Chile şi îşi cere iertare.
18 mai – Într-o mişcare fără precedent, toţi episcopii din Chile se oferă să demisioneze după ce participă la întâlnirea de criză cu Papa Francisc. În lunile următoare, acesta acceptă multe dintre demisii.
28 iulie – Acceptă demisia cardinalului american Theodore McCarrick. În februarie 2019, Francisc îl cateriseşte după ce Biserica îl găseşte vinovat de abuzuri sexuale asupra minorilor – este prima dată când un cardinal este exclus din preoţie pentru abuz sexual.
25-26 august – Vizitează Irlanda şi afirmă că eşecul Bisericii de a aborda în mod adecvat infracţiunile „respingătoare” de abuz al preoţilor asupra copiilor din Irlanda este o sursă de ruşine pentru catolici. El cere iertare.
26 august – Un fost oficial de rang înalt al Vaticanului, arhiepiscopul Carlo Maria Vigano, îl acuză pe papă că a ştiut ani de zile despre acuzaţiile de abuz sexual împotriva cardinalului McCarrick şi spune că Francisc ar trebui să demisioneze. Câteva luni mai târziu, Vaticanul îl acuză pe Vigano de calomnie.
22 septembrie – Vaticanul semnează un acord istoric care îi conferă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte numirea episcopilor din China. Criticii cataloghează acordul ca fiind o cedare în faţa guvernului comunist.
2019
21 februarie – Papa deschide o întâlnire fără precedent de patru zile cu liderii catolici din întreaga lume pe tema abuzurilor sexuale asupra copiilor. Solicită „măsuri concrete şi eficiente” pentru a combate abuzurile.
19 aprilie – Se întâlneşte cu liderii din Sudanul de Sud, anterior în război, şi le sărută picioarele. Îi îndeamnă să nu se întoarcă la un război civil.
24 mai – Numeşte pentru prima dată femei într-un departament-cheie al Vaticanului.
În ianuarie 2020, numeşte prima femeie care va ocupa un post de rang înalt în cadrul Secretariatului de Stat. În august 2020, numeşte şase femei în Consiliul de finanţe al Vaticanului. În noiembrie 2021, numeşte o femeie în poziţia numărul 2 în cadrul guvernării Vaticanului. În martie 2022, el introduce o reformă potrivit căreia femeile catolice ar putea prelua în viitor conducerea majorităţii departamentelor.
2 iunie – În timpul vizitei din România, Papa cere iertare în numele Bisericii Catolice pentru relele tratamente aplicate populaţiei de etnie romă.
2020
12 februarie – Într-o aparentă victorie pentru clerul conservator, Papa respinge o propunere de a permite ca unii bărbaţi căsătoriţi să fie hirotoniţi în zonele îndepărtate din Amazon.
7 martie – Papa îşi anulează toate apariţiile publice obişnuite din cauza pandemiei COVID-19. Călătoriile planificate sunt, de asemenea, anulate. La 27 martie, el ţine o slujbă de rugăciune solitară în vasta şi pustia Piaţă Sfântul Petru.
24 septembrie – Papa îl demite pe cardinalul italian Giovanni Angelo Becciu din puternicul post de la Vatican, după ce l-a acuzat de deturnare de fonduri şi nepotism. Becciu neagă orice abatere. El este pus sub acuzare pentru presupuse infracţiuni financiare în iulie 2021.
5 noiembrie – Gestionarea fondurilor Vaticanului este zguduită după scandalul imobiliar de la Londra.
31 decembrie – Suferind o acutizare a unei afecţiuni sciatice care îi provoacă dureri la piciorul drept, Papa lipseşte de la slujbele din ajunul şi ziua de Anul Nou – prima dată când problemele de sănătate îl fac să lipsească de la evenimente religioase majore.
2021
11 ianuarie – Papa Francisc, într-un alt pas spre o mai mare egalitate pentru femeile din Biserica Romano-Catolică, schimbă legea Bisericii, spunând că acestea pot servi ca cititoare la liturghii, slujitoare la altar şi pot distribui împărtăşania.
21 ianuarie – Un tribunal din Vatican îl condamnă pe Angelo Caloia, fostul şef al băncii Vaticanului, pentru delapidare şi spălare de bani, ceea ce îl face pe acesta cel mai înalt oficial de rang al Vaticanului condamnat pentru o infracţiune financiară.
5 martie – Reluând călătoriile după criza COVID, Francisc face prima vizită a unui suveran pontif în Irak.
4 iulie – Este supus unei intervenţii chirurgicale pentru a i se extirpa o parte din colon, petrece 11 zile în spital pentru recuperare.
16 iulie – Într-o lovitură dată conservatorilor, Francisc anulează deciziile celor doi predecesori ai săi şi reimpune restricţii asupra Liturghiei în latină în stil vechi, preferată de catolicii tradiţionalişti.
29 octombrie – Preşedintele american Joe Biden afirmă, după întâlnirea cu Papa, că suveranul pontif i-a spus că este un „bun catolic” care poate primi împărtăşania, adâncind prăpastia cu prelaţii conservatori.
2022
25 februarie – Renunţând la protocol, Papa vizitează Ambasada Rusiei la Vatican pentru a transmite personal îngrijorarea sa cu privire la invazia Rusiei în Ucraina. În săptămânile şi lunile următoare, el solicită în mod repetat încetarea războiului şi devine din ce în ce mai critic la adresa Moscovei pentru lansarea invaziei.
24 iulie – Începe o vizită de şase zile în Canada, unde cere în mod repetat iertare pentru abuzurile sexuale comise în şcolile pentru copii indigeni conduse de ordinele catolice.
31 decembrie – Papa Benedict moare în mănăstirea din Vatican unde a trăit de la demisia sa din 2013.
2023
11 ianuarie – Cardinalul conservator Pell moare la Roma. Ulterior, se va afla că el a scris un memoriu anonim din 2021 în care condamna papalitatea lui Francisc ca fiind o „catastrofă”.
