Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat, joi, cum intenţionează Guvernul să facă reforma administraţiei centrale şi locale şi a precizat că nu este vorba despre a da oameni afară, ci de a eficientiza statul. Impactul financiar al reformei administraţiei locale şi centrale se va situa între 3,5 şi 4,5 miliarde de lei. Ministrul afirmă că şi-a dori ca reforma administraţiei să fie adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern, relatează News.ro.
Cseke Attila a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, care este impactul măsurilor de eficientizare a administraţiei locale şi centrale.
”Impactul pe măsurile pe autorităţile administraţiei publice locale generează financiar 1,7 miliarde de lei. Impactul pe măsurile de eficientizare pe administraţia publică centrală ne aşteptăm la o sumă mai mare decât această sumă. Deci undeva la 3,5-4,5 miliarde, care ar fi impactul financiar a acestor măsuri pe administraţia publică centrală şi locală”, a răspuns ministrul.
”Pe autorităţile locale sunt două modalităţi de reducere a cheltuielor. O modalitate de reducerea posturilor, care porneşte de la 30%, aplicabil tuturor autorităţi locale. Dacă în cadrul celor 30% avem numai posturi vacante, înseamnă că nu trebuie desfinţate posturi ocupate, deşi această posibilitate există şi astăzi pe Codul administrativ. Deci, ca să stabilim un lucru de la început, reorganizarea autorităţilor locale sau autorităţi centrale este posibilă şi astăzi, fără aceste procente. În aplicarea acestui procent de 30%, am propus o frână de 20%, care înseamnă că atunci când am mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim la fiecare autoritate locală la 20%, să nu afectăm în mod major prin reducerea de 30%. Aceste procente generale pe întreg sistemul de autorităţi ale administraţiei publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu şi din toată ţara, generează o reducere de 10% de posturi ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării.
Acesta a precizat că sistemul astfel gândit protejează primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au gestionat eficient banii, având grile de personal care nu sunt supraîncărcate: ”În această simulare a noastră este vorba despre în jur de 700 de unităţi administrativ-teritoriale unde nu va fi necesară, prin aplicarea acestui procent, reducerea unor posturi ocupate, pentru că sunt multe posturi vacante, ceea ce înseamnă că organigrama nu este plină şi primarul şi-a gestionat eficient, sau preşedintele Consiliului Judeţean, organigrama”.
Ministrul a explicat, de asemenea, că există alternativa la reducerea posturilor ocupate, aceea de a reduce cheltuielile de personal cu 10%, pe care poate să o aleagă autoritatea locală în 2026.
”Este o măsură tranzitorie temporară, pentru că din 2027 toată lumea trebuie să vină pe acest procent care porneşte pe această procedură, care porneşte de la 30%. De ce 10%? Pentru că acelaşi procent de 10% este prevăzut sau va fi prevăzuit în proiectul de lege pentru autorităţile administraţiei publice centrale cu menţiunea că aici se dă posibilitatea ordonatului principal de credite de a aplica acest procent, această reducere a creditoriilor de personal în mod diferenţiat”, a mai declarat ministrul.
Cseke Attila a explicat că la fiercare minister situaţia este diferită.
”În mod cert există situaţii în care la unele instituţii în subordine se impune o reducere mai semnificativă şi la altele poate o reduce mai puţin, dar în ansamblu pe coordonatorul principal de credit trebuie să rezulte o reducere de persoane de 10%. Proiectul prevede şi faptul că în legea bugetului de stat pe anul viitor aceşti ordonatori principali de credite pe administraţia publică centrală vor primi o alocare a cheltuielor de personal cu 10% redusă. Excepţie în proiect în această fază fac creşele, învăţământul preuniversitar şi spitalele”, a explicat Cseke Attila.
Întrebat câte posturi se vor reduce din administraţia centrală, ministrul a explicat că nu există momentan acest calcul: ”Nu avem o cifră pe administraţia publică centrală, pentru că administraţia publică centrală se deosebeşte de administraţia locală în ceea ce priveşte posturile (…) Unele ministere au un personal mai mic, altele un personal mai mare, în funcţie de atribuţiile pe care le au. De aceea, soluţia pe care am propus-o şi cu care coaliţia a fost de acord este aceea că la administraţia publică centrală să avem o reducere a cheltuielilor salariale cu 10%, pentru că aceste cifre per ansamblul autorităţilor sunt nu numai greu de aflat, dar şi greu de aplicat, pentru că fiecare autoritate are o reglementare proprie”.
”Fiecare ministru îşi va gestiona această chestiune, dar, încă o dată, fiecare ministru va avea o reducere de 10% a cheltuielilor de personal şi va trebui să vină cu soluţii. Există posibilitatea reducerii unor sporuri, există posibilitatea reducerii unor posturi, sunt mai multe posibilităţi”, a adăugat ministrul.
Întrebat de când se va aplica această reformă, Cseke Attila a declarat: ”În primul rând, este vorba despre o eficientizare a administraţiei. Cred că recunoaşteţi şi dumneavoastră că avem o anumită birocraţie în administraţie, şi în administraţia publică centrală, şi în administraţia publică locală. Aici nu este vorba despre bucuria unui Guvern de a da oameni afară, este vorba despre necesitatea de a eficientiza un anumit tip de activitate care ţine de administraţia publică centrală şi locală. În câteva zile finalizăm acest proiect conform acordului din coaliţie şi îl pornim în circuitul de avizare. Propunerea mea, dacă vreţi, este aceea ca acest pachet să fie promovat prin asumarea răspunderii. Coaliţia va decide asupra acestei proceduri”.
Cseke Attila a precizat că, dacă Guvernul este de acord cu asumarea, se va ajunge în Parlament: ”În funcţie de ceea ce se întâmplă în procedura parlamentară, intrarea în vigoare poate să aibă loc mai rapid, adică chiar la 1 ianuarie. Dacă procedura parlamentară se prelungeşte printr-o depunere de moţiune de cenzură, eventual prin atacarea pachetului, proiectului la Curtea Constituţională, atunci sigur că nu va putea intra la 1 ianuarie, va intra în vigoare mai târziu”.
Cseke Attila: Sunt reduceri la toate cabinetele demnitarilor, începând de la primul ministru până la primari / Dragoş Pîslaru: Grilele de demnitari au rămas neatinse din 2018 / Consilierii nu au salarii deloc atractive
Reforma administraţiei pregătită de Guvern va cuprinde reduceri de posturi la toate cabinetele demnitarilor, de la premier până la viceprimarii de localităţi mari. Cabinetele viceprimarilor de localităţi mici, cu mai puţin de 10.000 de locuitori, se vor desfiinţa, a anunţat, joi, ministrul Dezvoltprii, Cseke Attila. La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat că salariile consilierilor nu sunt atractive, întrucât grilele nu au fost actualizate din 2018.
”Eu pot să spun despre cabinetul Ministrului Dezvoltării, unde salariul net este undeva la şase mii de lei. Drept urmare, nici nu am toate posturile ocupate, pentru că este foarte greu să găseşti un om cu o capacitate de care ai nevoie ca ministru. Dar nu aceasta este tema. Referitor la cabinetele demnitarilor, încă în varianta proiectului din vara aceasta, care este pe site-ul ministerului, veţi vedea că sunt reduceri la toate cabinetele demnitarilor, începând de la primul ministru până la instituţia prefectului şi preşedintele Consiliului Judeţean şi primari, inclusiv cabinete care erau la viceprimari în localităţile până la zece mii, unde acest cabinet se desfiinţează”, a declarat, joi seară, într-o conferinţă de presă, Cseke Attila.
La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat că, în cele mai multe cazuri, consilierii nu au salarii atractive.
”Aş vrea şi eu să adaug aici o menţiune legat de cabinete. Pe grila de administraţie publică centrală, există o ipocrizie destul de mare, în sensul că grilele de demnitari au rămas neatinse din 2018, asumpţia este cumva ca demnitarii să nu care cumva să câştige prea mult sau să aibă actualizări şi, în acelaşi timp, există această asumpţie populară că «lasă că se descurcă ei în alte feluri», ceea ce este o chestiune extrem de proastă pentru modul în care sunt priviţi demnitarii. Vă confirm şi eu că, în cabinetele demnitarilor, ale miniştrilor, salariile sunt 6.000-7.000 de lei, lucru care este complet nelalocul lui, ca să fie foarte, foarte clar. Dar nu o să insist pe acest lucru, decât faptul că nu există, din perspectiva mea, în administraţia centrală, decât poate prin cumul de lucruri, dar altfel în grilă sau prin salariile lor, consilierii nu au salarii deloc atractive prin prisma muncii pe care o desfăşoară”, a spus Pîslaru.
Întrebat dacă 6.000 de persoane, consilieri din aparatul demnitarilor, vor fi concediate, Cseke Attila a declarat: ”Nu s-a modificat nimic. Este aceeaşi reglementare pe care o să o propunem, cum este în varianta pe care o avem pe site-ul Ministerului Dezvoltării şi, evident, în momentul în care intră în vigoare legea, reducerea acestui număr va genera faptul că în aceste cabinete vor fi un număr redus de personal care îl ajută pe demnitarul central sau local”.
Guvernul pregăteşte reforma administraţiei, aât a celei locale, cât şi a celei centrale, după ce s-a ajuns la un consens pe această temă în Coaliţie.
Cseke Attila, întrebat dacă reducerea numărului de comune este soluţie pentru scăderea cheltuielilor: Mă gândesc foarte serios la problema referitoare la rangul localităţilor / România nu a respectat niciodată criteriile impuse prin lege
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că se gândeşte serios la problema referitoare la rangul localităţilor şi precizat că, din 2001, de când există Planul de amenajare a teritoriului, România nu a respectat niciodată criteriile pe care le-a impus prin această lege.
Cseke Attila a fost întrebat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, dacă reducerea numărului de comune ar putea fi o soluţie pentru scăderea cheltuielilor statului şi dacă s-a gândit şi la o astfel de reorganizare.
”Eu mă gândesc foarte serios la problema pe care o avem de 25 de ani, referitor la rangul localităţilor. Şi am prezentat această analiză în coaliţie, am vorbit despre acest lucru în mod public. Din 2001, de când avem Planul de amenajare a teritoriului naţional, prin Legea 351 din 2001, practic, România niciodată nu a respectat criteriile pe care le-a impus prin această lege. Nu vreau să caut vinovaţi. Iniţial, acest criteriu a prevăzut pentru municipii – 25.000 de locuitori minim, pentru oraşe criteriul demografic a fost de 15.000 de locuitori”, a afirmat ministrul Dezvoltării.
El a explicat că aceste criterii au fost modificate în 2007, dar nici atunci acestea nu au fost aplicate.
”Evoluţia şi perspectiva din primii ani de dinainte de aderarea noastră la Uniunea Europeană şi puţin după aderare, dacă ne uităm înapoi, vom vedea că a fost un curs de creştere a populaţiei în mediul urban, drept urmare a fost o chestiune logică din punct de vedere al legislativului român ca în 2007 a ridica aceste criterii de la 25.000 la 40.000 pentru municipiu şi de la 5.000 la 10.000 la oraş. Problema este că nici în 2007 nu s-au aplicat acele criterii. Modificarea criteriului a fost corectă din punct de vedere al perspectivii amenajării teritoriului naţional, adică în urban aveam o creştere a populaţiei”, a mai declarat Cseke Attila.
El a adăugat că acele criterii stabilite în 2007 nu mai corespund realităţii demografice.
”Această creştere a populaţiei, undeva la nivelul anilor 2009-2010, s-a oprit şi de atunci avem o uşoară, dar uşoară descreştere, o mutare, dacă vreţi, a populaţiei în zona periurbană, în zona metropolitană şi în marile oraş avem o descreştere. Astăzi, aceste criterii stabilite în 2007 nu mai corespund realităţii demografice pe care o avem. Şi atunci, noi avem în analiză modificarea acestui acestui criteriu, astfel încât să revenim la realitatea din teren, pentru că degeaba avem criterii care pot apărea ca fiind frumoase, dacă ele în teren nu se aplică”, a afirmat ministrul Dezvoltării.
Peste jumătate dintre oraşele mici ale României şi 15% dintre comune nu aveau, în anul 2023, numărul de locuitori prevăzut în lege care să permită clasificarea acestor unităţi administrativ-teritoriale (UAT) în categoriile din care fac parte, arată un raport al Curţii de Conturi, publicat la finalul lunii octombrie, atrăgând atenţia asupra faptului că există discrepanţe între lege şi realitatea demografică în acest sens.
Auditorii au constatat, în urma analizelor făcute privind oraşele şi comunele, că valoarea ridicată a cheltuielilor de personal poate limita dezvoltarea acestora. Auditorii constată că actualul cadru legislativ „nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administraţia locală şi a răspunde nevoilor specifice ale comunităţilor”.
