Consiliul Superior al Magistraturii anunţă, marţi, că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026, prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, informează News.ro.
Documentul este însoţit de o scrisoare semnată de preşedintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, în care se afirmă că ”statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an (…) prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri”. Magistraţii afirmă că, analizate separat, măsurile individuale şi campaniile mediatice au depăşit adesea linia roşie a loialităţii constituţionale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională. ”Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcţia lor comună, acestea relevă un risc sistemic”, se arată în scrisoarea transmisă către Comisia Europeană.
“Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026 prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, versiunea în limba engleză”, anunţă, marţi, CSM.
“Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmaţii generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete şi verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmaţie factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declaraţia publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituţională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază”, se arată în scrisoarea CSM.
Potrivit magistraţilor, Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziţie mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea şi caracterul lor cumulativ.
“Încă de la începutul mandatului noilor autorităţi aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, autonomiei financiare şi a independenţei puterii judecătoreşti. Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remuneraţia şi pensiile judecătorilor, finanţarea instanţelor, asigurarea personalului, recrutarea şi capacitatea instituţională a puterii judecătoreşti de a gestiona resursele necesare exercitării funcţiei sale constituţionale. Pentru a obţine sprijinul public pentru o asemenea intervenţie structurală, actori politici, instituţii mass-media afiliate şi organizaţii ale societăţii civile cu abordare similară au desfăşurat, timp de aproximativ un an, o campanie susţinută şi coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească”, se mai arată în scrisoarea semnată de Liviu Gheorghe Odagiu, preşedintele CSM.
Potrivit scrisorii transmise CE, campania de discreditare “s-a concentrat iniţial asupra unor pretinse privilegii financiare şi a fost ulterior extinsă pentru a include acuzaţii de corupţie sistemică generalizată şi abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători şi conducători de instituţii, încercări de modificare a guvernanţei, a structurilor reprezentative şi a conducerii puterii judecătoreşti, propuneri privind proceduri excepţionale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum şi măsuri legislative şi administrative care afectează inamovibilitatea, remuneraţia, pensiile, recrutarea, personalul, resursele şi autonomia financiară, toate convergând într-o direcţie comună”.
“Analizate separat, măsurile individuale şi campaniile mediatice au depăşit adesea linia roşie a loialităţii constituţionale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională. Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcţia lor comună, acestea relevă un risc sistemic. Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanţe, să slăbească Consiliul Superior al Magistraturii în rolul său de mecanism constituţional de protecţie între puterea judecătorească şi puterile politice, să diminueze independenţa financiară şi operaţională a puterii judecătoreşti şi să îi remodeleze arhitectura instituţională sub influenţă politică”, susţin magistraţii.
Potrivit acestora, “viteza, amploarea şi simultaneitatea acestor evoluţii sunt esenţiale”: “Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituţională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru şi control reciproc şi să pună în pericol garanţiile de care depind democraţia, drepturile fundamentale şi aplicarea efectivă a dreptului Uniunii”.
Potrivit magistraţilor, decizia adoptată “trebuie înţeleasă ca o comunicare de avertizare timpurie privind rezilienţa garanţiilor instituţionale ale statului de drept, în vederea evaluării măsurii în care convergenţa dintre delegitimarea publică, presiunea politică coordonată, reconfigurarea instituţională realizată fără consultare şi slăbirea simultană a garanţiilor profesionale, financiare şi operaţionale creează un risc grav pentru independenţa justiţiei, autonomia financiară a puterii judecătoreşti şi sistemul de echilibru şi control reciproc între puterile statului”.
“Puterea judecătorească din România recunoaşte pe deplin şi salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice şi a reformelor fundamentate pe date şi dovezi. În acelaşi timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate şi de a-i păstra capacitatea de a acţiona independent. Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetăţenilor de a beneficia de instanţe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum şi a echilibrului constituţional, inclusiv a garanţiilor instituţionale şi financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcţiona”, se mai arată în scrisoare.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cea care a adoptat nr. 1348/09.06.2026, anunţă că rămâne la dispoziţia Comisiei pentru a furniza documentaţia care stă la baza Hotărârii, materialele statistice şi orice clarificări suplimentare necesare.
Anterior, USR a anunţat că Oana Murariu şi Simona Spătaru, membre ale Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, i-au adresat o scrisoare Comisarului pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, în care atrag atenţia asupra listei negre publicate de CSM şi a riscurilor uriaşe pe care aceasta le implică în ceea ce priveşte protecţia libertăţii de exprimare.
Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, săptămâna trecută, că a constatat existenţa unui “atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, susţinând că “acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie”.
Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor “manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.
CSM a redactat o decizie de 76 de pagini în care acuză redacţii, organizaţii, persoane şi politicieni.
Decizia a generat numeroase critici în mediul public, atât de la cei vizaţi, cât şi de la politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Parlamentul European a aprobat aplicarea acordului tarifar UE-SUA
