Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii acuză existenţa unor atacuri publice repetate împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, calificând demersul mai multor ONG-uri de contestare publică a preşedintelui ICCJ şi a judecătorilor instanţei supreme drept o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, transmite News.ro.
De asemenea, referitor la prescripţia răspunderii penale, judecătorii din CSM afirmă că nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunţarea deciziei CCR pe această temă. ”Aşadar, în loc să-şi asume consecinţele propriilor inacţiuni, reprezentanţii clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor şi generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, susţin ei.
”Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi, care au potenţialul de a afecta încrederea publică în justiţie şi de a leza independenţa acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiate şi orchestrate de factorul politic. De dată recentă, ţinta predilectă a acestor acţiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai multe dintre deciziile pronunţate de instanţa supremă fiind folosite ca prilej al unor aşa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informaţii false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacţie emoţională puternică împotriva sistemului judiciar”, transmite Secţia pentru judecători a CSM.
Reprezentanţii judecătorilor în CSM califică drept o escaladare fătă precedent a campaniei mpotriva sistemului judiciar faptul că mai multe ONG-uri o contestă pe şefa ICCJ.
”Demersul de contestare publică a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a judecătorilor instanţei supreme, anunţat de mai multe organizaţii nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte cu mult limitele unor pretinse critici constructive şi dobândeşte caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiţiei”, consideră Secţia pentru judecători a CSM.
În aceste condiţii, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă susţinerea deplină faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciind că ”afectarea independenţei acesteia, prin acţiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiţiei şi subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-şi mai poate îndeplini menirea constituţională, aceea de a garanta funcţionarea societăţii democratice în respect deplin faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.
Instanţele judecătoreşti au îndatorirea constituţională de a înfăptui justiţia, sens în care acestora le revine obligaţia de a aplica legea şi de a respecta deciziile Curţii Constituţionale, menţionează sursa citată, adăugând că instanţele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera şi spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat.
”În acest context, este bine ca opinia publică să conştientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripţiei răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, aşa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislaţii neconstituţionale”, subliniază reprezentanţii judecătorilor.
”Aşadar, în loc să-şi asume consecinţele propriilor inacţiuni, reprezentanţii clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor şi generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, susţin ei.
Totodată, afirmă că independenţa judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice şi nu poate fi negociată. ”Subminarea justiţiei înseamnă dispariţia statului de drept şi întoarcerea la totalitarism”, conchide Secţia pentru judecători a CSM.
Cinci ONG-uri care vor organiza, vineri, de la ora 18.00, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) un protest faţă de preşedintele instanţei supreme, Lia Savonea, solicită revocarea acesteia din funcţie, acuzând-o pe Savonea că a luat ”decizii repetate care au subminat încrederea publică în Justiţie şi au favorizat inculpaţi de rang înalt” şi a făcut presiuni asupra magistraţilor, încercând ”blocarea vocilor independente”. Organizatorii protestului critică şi ”acordul pentru Justiţie şi stabilitate instituţională” propus miercuri de ICCJ, document care propune un ”cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiţie”, societatea civilă considerând că această propunere este, ”în realitate, o încercare de a amuţi critica legitimă la adresa deciziilor controversate luate de un grup restrâns din fruntea sistemului”.
Organizaţiile civice care o contestă pe şefa ICCJ răspund CSM: Demersul nostru nu este un atac împotriva sistemului judiciar sau a tuturor magistraţilor. Dimpotrivă, respectăm independenţa justiţiei şi recunoaştem existenţa multor judecători integri
Organizaţiile civice care au anunţat protestul la adresa Liei Savonea precizează că acest demers nu reprezintă „un atac împotriva sistemului judiciar” sau „împotriva tuturor magistraţilor”, aşa cum a comunicat Consiliul Superior al Magistraturii, ci, „dimpotrivă”, este o modalitate prin care opinia publică arată că respectă independenţa justiţiei şi că recunoaşte existenţa „multor judecători integri, care îşi exercită profesia cu responsabilitate şi profesionalism”. Secţia pentru judecători a CSM a calificat demersul mai multor ONG-uri de contestare publică a preşedintelui ICCJ şi a judecătorilor instanţei supreme drept „o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar”.
Organizaţiile civice Iniţiativa România, Corupţia Ucide, Iniţiativa Timişoara, Rezistenţa şi Declic, care au anunţat protestul „Ce face Lia cu Justiţia din România?” transmit, vineri seară, că acest demers nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraţilor, aşa cum a comunicat CSM în cursul aceleiaşi zile.
„Dimpotrivă, respectăm independenţa justiţiei şi recunoaştem existenţa multor judecători integri, care îşi exercită profesia cu responsabilitate şi profesionalism”, punctează organizaţiile civice menţionate.
Potrivit acestora, protestul vizează strict „conduita şi acţiunile” Liei Savonea, actuala preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi modul în care aceasta şi Elena Costache, şefa CSM, „revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătoreşti”.
„În opinia noastră, aceştia nu vorbesc în numele corpului profesional, ci în numele unui grup restrâns aflat în vârful celor două instituţii”, subliniază organizaţiile.
Aceleaşi surse menţionează că într-o demoraţie, critica instituţiilor publice şi a persoanelor cu funcţii de autoritate este „legitimă” şi „nu poate fi echivalată cu subminarea justiţiei”.
„Independenţa judecătorilor nu exclude responsabilitatea publică a celor aflaţi în funcţii de conducere şi nici dreptul societăţii de a reacţiona atunci când deciziile sau comportamentele acestora afectează încrederea în sistemul judiciar. Demersul nostru este paşnic, transparent şi democratic. El exprimă preocuparea profundă a cetăţenilor faţă de credibilitatea actului de justiţie şi solicită redarea integrităţii, transparenţei şi încrederii publice în instituţiile judiciare”, precizează organizaţiile civice citate.
Tot viineri, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reclamat, printr-un comunicat de presă, existenţa unor atacuri publice repetate împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, calificând demersul mai multor ONG-uri de contestare publică a preşedintelui ICCJ şi a judecătorilor instanţei supreme drept „o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept”.
„Efectul concertat al acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte cu mult limitele unor pretinse critici constructive şi dobândeşte caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiţiei”, consideră Secţia pentru judecători a CSM.
De asemenea, referitor la prescripţia răspunderii penale, judecătorii din CSM afirmă că nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunţarea deciziei CCR pe această temă.
”Aşadar, în loc să-şi asume consecinţele propriilor inacţiuni, reprezentanţii clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor şi generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, susţin magistraţii.
Cinci ONG-uri vor organiza, vineri, de la ora 18.00, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) un protest faţă de preşedintele instanţei supreme, Lia Savonea, solicitând revocarea acesteia din funcţie şi acuzând-o că a luat ”decizii repetate care au subminat încrederea publică în Justiţie şi au favorizat inculpaţi de rang înalt”. Organizaţiile mai susţin că Lia Savonea a făcut presiuni asupra magistraţilor, încercând ”blocarea vocilor independente”.
Organizatorii protestului critică şi ”acordul pentru Justiţie şi stabilitate instituţională” propus miercuri de ICCJ, document care propune un ”cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiţie”, societatea civilă considerând că această propunere este, ”în realitate, o încercare de a amuţi critica legitimă la adresa deciziilor controversate luate de un grup restrâns din fruntea sistemului”.
