Președintele rus și-a golit cartușele trăgând în direcția NATO, în timp ce Macron a remarcat că diplomația cu Rusia are „un element de ingratitudine”, notează Politico.eu.
<< După mai bine de cinci ore de discuții cu președintele rus, Vladimir Putin, la Moscova, nu există nicio îndoială că Emmanuel Macron a intrat în bârlogul ursului grizzly – și a fost zgâriat.
Cu peste 100.000 de soldați ruși și armament greu concentrați la granița cu Ucraina, președintele francez și consilierii săi insistaseră că, printre liderii occidentali, Macron avea o poziție unică pentru a-l convinge pe Putin să apuce calea detensionării.
În schimb, Putin a ales calea sfidării, declarând că Crimeea este Rusia și că dacă Ucraina ar intra în NATO, țările europene ar fi „automat” în război cu Rusia. Arătând cu degetul în aer spre un reporter francez, el a spus că „Rusia este o superputere militară și o superputere nucleară” și a avertizat: „Nu vor exista câștigători și veți fi atrași în acest conflict împotriva propriei voastre”.
Putin a luat în râs afirmațiile repetate ale liderilor occidentali, conform cărora NATO este o „alianță defensivă”, făcând trimitere la operațiunile din Serbia, Afganistan, Siria și Libia, drept dovadă a contrariului. El și-a repetat afirmația cum că Revoluția de la Maidan, din 2014, a fost o „lovitură de stat”. A acuzat guvernul ucrainean că a încercat să rezolve războiul separatist din estul Ucrainei prin „mijloace militare” și a trolat Kievul, oferindu-se să-i acorde azil politic fostului președinte ucrainean, Petro Poroșenko, care a fost acuzat de trădare în legătură cu vânzări de cărbune care, spun procurorii, au ajutat la finanțarea separatiștilor susținuți de ruși.
La un moment dat, insistând că guvernul ucrainean ar trebui să fie forțat să pună în aplicare prevederile acordurilor de pace de la Minsk, Putin a citat chiar un vers dintr-un cântec obscen, cu aluzii la viol și necrofilie: „Că-ți place sau nu, împacă-te cu asta, frumoaso”, a spus el.
La toate acestea, Macron nu a schițat practic cu niciun răspuns în afară de a insista că este important să continuăm să vorbim.
Și chiar și în acest punct, Putin a fost ușuratic și disprețuitor, insistând că în timpul întâlnirii a simțit că Macron îl „chinuie” vorbind prea mult în încercarea lui de a găsi un fel de soluționare.
„Este responsabilitatea Franței să aibă cea mai strânsă relație posibilă cu Rusia”, a spus Macron, vorbind imediat după ce Putin a declarat că Crimeea face parte irevocabil din Rusia.
„Suntem două mari țări europene… membre ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a spus Macron, adăugând: „Pentru mine este evident: Rusia este europeană. Cine crede în Europa, trebuie să fie capabil să lucreze cu Rusia și să găsească modalități și mijloace pentru a construi viitorul în Europa și cu europenii”.
Ecouri ale lui Borrell
Eșecul lui Macron de a răspunde la diferitele declarații provocatoare ale lui Putin, afirmând pozițiile ferme ale Franței și ale UE – de exemplu, că Rusia a invadat și a anexat Crimeea ilegal – amintește de o vizită dezastruoasă la Moscova, de anul trecut, a șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, care a rezistat curajos în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat UE drept „un partener pe care nu poți pune baza”.
Efortul președintelui francez de a demonstra preocuparea profundă pentru nevoile și interesele Rusiei a fost, de asemenea, în contrast puternic cu declarațiile președintelui american, Joe Biden, care s-a întâlnit, luni, cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Washington. Casa Albă a avertizat în mod clar că gazoductul Nord Stream 2, care merge din Rusia până în Germania, nu va avea niciodată voie să înceapă să funcționeze dacă Rusia atacă Ucraina.
Într-un interviu pentru CNN, Scholz nu a repetat în mod specific amenințarea cu privire la controversata conductă, dar a insistat că Germania și SUA vor acționa strâns pentru a răspunde unui atac rusesc asupra Ucrainei.
(…)
Dar acolo unde Biden și Scholz păreau că intenționează să întărească linia dură a Occidentului, Macron a vorbit pe un ton de liniștire, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a cunoscut-o în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice.
Putin, la rândul său, nu a părut traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă care a urmat întâlnirii pentru a trece la ofensivă, bătând neîncetat moneda pe nemulțumirile sale cu privire la NATO și Ucraina
(…)
Macron a remarcat că multe dintre cererile Rusiei sunt compatibile cu obiectivele Occidentului.
„Cereri de garanție formulate de Rusia cu mult timp în urmă cu privire la limitarea desfășurărilor militare, transparența activităților militare convenționale în Europa, transparența apărării antirachetă și regimul post-INF [Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară] de control și limitare pentru rachete cu rază scurtă și rază medie de acțiune, toate sunt cereri rusești care corespund exact cerințelor formulate de statele europene”, a spus Macron. „Nu am nicio îndoială că vom putea oferi un răspuns colectiv, noi toți europenii, dar și aliați și americani”.
Cei doi au semnalat că sunt dispuși să continue această discuție, iar Macron a susținut că zilele următoare se vor dovedi decisive. Președintele francez a recunoscut, totuși, că menținerea în viață a diplomației cu Moscova a fost o afacere năucitoare. „Europa trebuie să știe să lucreze cu Rusia… Este ușor? Nu. Sarcina are un element de ingratitudine? Da. Ar trebui abandonat? Nu”.
Au existat și limite practice ale negocierii unu-la-unu.
În timp ce Franța ar putea, teoretic, să satisfacă unilateral cererea lui Putin pentru o garanție că Ucraina nu va adera niciodată la NATO – oricare dintre cei 30 de aliați ar putea bloca primirea unui nou membru – Macron nu s-a oferit să facă acest lucru, cel puțin nu public.
Multe dintre celelalte cereri ale Rusiei – cum ar fi asigurările că trupele și rachetele nu vor fi dislocate pe teritoriul ucrainean – sunt sub controlul SUA sau necesită o decizie colectivă din partea tuturor aliaților, cum ar fi insistența Kremlinului ca NATO să retragă forțele din toate țările de Est. Țări europene care nu erau membre ale alianței înainte de 1997.
În cele din urmă, Putin a părut să concluzioneze că Macron nu a vrut sau nu a putut să îndeplinească cererile concrete ale Rusiei și, ca urmare, liderul rus nu a oferit nimic concret în schimb.
Spre sfârșitul conferinței de presă, Macron l-a înghesuit în cele din urmă, puțin, pe Putin și a spus că Occidentul nu va ceda presiunii. După ce a acuzat Rusia lui Putin că a „încălcat” principii precum „suveranitatea, integritatea teritorială și drepturile omului”, el a precizat că „nici NATO, nici Statele Unite ale Americii nu vor îndeplini toate cerințele formulate de Rusia în context unei foarte puternice presiuni militare”.
Vizita lui Macron la Moscova a fost încă de la început un joc cu risc ridicat. NATO și SUA au răspuns deja în scris la cererile ample ale Rusiei de noi garanții de securitate și, deoarece Kremlinul încă își cântărește răspunsul, nu era clar ce ar putea spune sau oferi Macron, care să nu riște să spargă unitatea occidentală și să tulbure mesajele de la Bruxelles și Washington despre nevoia ca Putin să-și retragă forțele.
Și, când Macron ajungea la Kremlin, a devenit rapid clar că se afla într-un dezavantaj față de mult mai experimentatul președinte rus.
Așezat la capătul îndepărtat al unei mese enorme de conferințe, într-una dintre sălile de ședințe ornamentate ale Kremlinului, dotată cu perdele împodobite cu aur și o pardoseală stilizată, din lemn încrustat, Macron a expus în deschidere ceea ce gândește referitor la situația tensionată.
De cealaltă parte a mesei, gazda lui Macron a stat aproape imobilă, oferindu-i invitatului său o privire înghețată de moarte.
Putin avea o cască neagră de ureche pentru traducerea francezei lui Macron, dar nu a fost în întregime clar că a și ascultat, atunci când președintele francez a declarat că: „Acest dialog este necesar pentru că este singurul care, în opinia mea, face posibilă o reală construire a securității și stabilității pentru continentul european”.
Pentru Putin, este, desigur, departe de a fi singurul dialog derulat în prezent, în condițiile în care nu își ascunde intenția de a restabili măreția superputerii Uniunii Sovietice. Are încă un set de discuții în curs cu Biden, un format despre care crede clar că este cel care va lua decizii „adevărate”, într-un fel sau altul.
În timp ce Macron a vorbit, Putin abia a clipit. Liderul rus și-a ținut brațele lângă el sau în poală. În mai multe momente, a dat când dintr-un picior când din altul. Dar, în mare parte, doar a privit.
Abia la sfârșit, deoarece Macron a spus că este „încântat” că a avut întâlnirea și a semnalat că se încheie, Putin a dat în cele din urmă din cap și a schițat o ușoară mișcare din colțul gurii – o grimasă pentru mulți, dar aproape un zâmbet pentru liderul rus.
(…)
Macron nu l-a contrazis pe Putin atunci când președintele rus a negat legăturile dintre guvernul său și soldații mercenari ai Grupului Wagner, care alimentează în prezent sentimentul anti-francez în Mali. „Federația Rusă nu are nimic de-a face cu întreprinderile militare private care operează în Mali”, a spus Putin. Macron a spus că „răspunsul președintelui [a fost] clar”.
Și, în cele din urmă, înainte de a se îndrepta spre discuția ușile închise cu președintele francez, Putin a părut să se plieze pe temerile unor oficiali occidentali care par îngrijorați că Macron este în această operațiune freelance și, potențial, prea dornic să-i facă concesii puternicului lider rus, în loc să insiste cu fermitate ca acesta din urmă să-și retragă trupele și armamentul greu de la granițele Ucrainei.
„Am discutat toate aceste probleme la telefon în detaliu”, a spus Putin. „Știu că aveți propriile păreri despre această chestiune și sunt foarte bucuros să am ocazia de a întâlni și de a discuta toate acestea într-un format atât de personal”. >>
Începerea războiului în Ucraina ar fi ceva neașteptat pentru ruși
