Rusia organizează un scrutin prezidențial în regiunile ocupate ale Ucrainei pentru a încerca să își legitimeze dominația în această țară, scrie The New York Times.
Recent, la câțiva kilometri de linia frontului, pe panoul principal de afișaj al unui oraș ocupat din regiunea ucraineană Lugansk, a apărut un nou semn.
„Votați pentru președintele nostru. Împreună suntem puternici”, scria pe pancartă în culorile alb, albastru și roșu ale steagului rusesc, potrivit Anastasiei, o localnică.
Mesajul era clar pentru ea: că președintele era Vladimir Putin din Rusia, nu Volodimir Zelenski din Ucraina, și că Putin era singura alegere în cadrul votului prezidențial rusesc care a avut loc în părțile ocupate ale Ucrainei în ultimele trei săptămâni.
Putin a transformat de mult timp alegerile rusești într-un ritual previzibil menit să confere legitimitate guvernării sale. În teritoriile ocupate, această practică are obiectivele suplimentare de a prezenta ocupația ca un fapt împlinit și de a identifica disidenții, au declarat analiști politici și oficiali ucraineni.
„Alegerile din aceste regiuni fixează ideea că au aceleași legi și proceduri ca restul țării”, a declarat Ilia Grașcenkov, un politolog rus care consiliază un candidat care candidează împotriva lui Putin. Acest lucru, spune el, are ca efect împletirea lor în țesătura statului rus.
Pentru mulți din teritoriile ocupate, ritualul electoral se desfășoară sub ochii vigilenți ai soldaților înarmați.
Purtând figurile acoperite, soldații au însoțit lucrătorii electorali din ușă în ușă în toate părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat după ce a invadat țara în urmă cu doi ani, potrivit rezidenților locali, declarațiilor oficialilor ruși și videoclipurilor postate pe rețelele de socializare.
Oficialii ocupației spun că demonstrația de forță este necesară pentru a-i proteja pe cei care colectează voturi.
Personalul electoral solicită voturile care urmează să îi ofere lui Putin, care nu are niciun contracandidat serios pe buletinul de vot, cel de-al cincilea mandat de președinte și încă șase ani de putere.
Oficialii ucraineni, aliații occidentali și grupurile de apărare a drepturilor au calificat alegerile drept un simulacru ilegal. Aceștia spun că votul este marcat de intimidări și coerciție pe scară largă și face parte dintr-o campanie mai largă de represiune împotriva locuitorilor din regiunile ocupate.
„Ei îl promovează, chiar dacă nu sunt alegeri reale”, a declarat Anastasii, rezidentă a regiunii Lugansk. „Toată lumea știe cine va câștiga”.
Anastasia, în vârstă de 19 ani, a părăsit teritoriile ocupate luna aceasta pentru a-și construi o viață departe de zona de război. Invocând teama de represalii, ea a cerut să fie identificată doar cu prenumele și să omită numele orașului său pentru a-și proteja rudele care au rămas în urmă.
Se așteaptă ca puține țări să recunoască rezultatele alegerilor din regiunile ocupate, care includ peninsula Crimeea, anexată în 2014 după agresiunea anterioară a Rusiei în sud-estul Ucrainei. Organizația Națiunilor Unite consideră că întregul teritoriu face parte din Ucraina.
Analiștii spun că constrângerea, numeroasele mașinațiuni electorale și exodul locuitorilor pro-ucraineni înseamnă un singur lucru: Putin aproape sigur că va obține o victorie și mai mare în regiunile ocupate decât în restul Rusiei.
Pentru Kremlin, procesul electoral în sine, mai degrabă decât marja de victorie, este cel care îi promovează cauza.
Desfășurarea de alegeri, indiferent cât de orchestrate și nedrepte ar fi, în regiunile ocupate îi permite lui Putin să își consolideze pretențiile asupra acestora. De asemenea, îi permite să se prezinte ca un campion al democrației și să creeze un contrast cu Ucraina, care și-a suspendat anul acesta scrutinul prezidențial din cauza războiului, a declarat Grașcenkov.
Rusia a organizat deja două alegeri anterioare în cele patru regiuni din estul și sudul Ucrainei pe care le-a ocupat parțial de când a invadat țara. Kremlinul a susținut că 99% dintre locuitorii din Donețk, cea mai populată dintre regiunile ocupate, au ales să se alăture Rusiei în 2022. Candidații partidului lui Putin au obținut o victorie zdrobitoare în cadrul scrutinului local desfășurat anul trecut în teritoriile ocupate.
Ucraina și națiunile occidentale au calificat acele alegeri ca fiind o farsă.
În afară de aceste voturi, Rusia a eliminat identitatea și limba ucraineană, înlocuindu-le cu programe școlare rusești în școli, a cerut pașapoarte rusești la angajare și a reprimat persoanele cu opinii politice pro-ucrainene.
Încercările Rusiei de a reproduce un proces electoral normal se ciocnesc adesea de realitățile războiului, uneori în mod caraghios.
În primul rând, Rusia nu controlează în totalitate regiunile în care pretinde că va desfășura scrutinul. Și, la doar câteva luni după ce a organizat un referendum fictiv ca modalitate de a proclama că orașul Herson face parte din Rusia, forțele sale au fost nevoite să abandoneze orașul în mâinile armatei ucrainene. Dar Rusia continuă să controleze porțiunea sudică a provinciei Herson.
O disonanță similară a apărut pe măsură ce se apropia scrutinul prezidențial trucat din această lună.
De exemplu, nu se cunoaște cu exactitate numărul de alegători. Mutarea constantă a liniilor de front, fuga localnicilor și sosirea a sute de mii de soldați și muncitori ruși au transformat în mod dramatic datele demografice ale regiunilor ocupate. Efectul deplin al acestei transformări rămâne în mare parte necunoscut, din cauza cenzurii stricte a Rusiei și a luptelor în desfășurare.
Însă puținele estimări disponibile indică o scădere drastică a populației ocupate. Cifrele Comisiei electorale din Rusia arată că partea ocupată a regiunii Herson, de exemplu, a pierdut 13% din numărul de alegători înregistrați, adică 75.000 de adulți, în ultimele trei luni ale anului trecut.
Comisia electorală susține că cele patru regiuni ucrainene anexate în 2022 au în total 4,5 milioane de alegători. Aceasta ar reprezenta o scădere de 33% față de ultima listă de alegători publicată de guvernul ucrainean înainte de invazia la scară largă. Oficialii ucraineni spun că numărul real de astăzi este probabil mult mai mic.
Imaginea este complicată și mai mult de decizia guvernului rus de a permite sutelor de mii de soldați staționați în teritoriile ocupate să voteze acolo. Videoclipuri de propagandă rusească publicate pe rețelele de socializare au arătat lucrători electorali care se feresc de obuze și se scufundă în șanțuri pentru a livra urnele de vot soldaților stoici din tranșee.
Autoritățile ruse nu au publicat datele de localizare ale secțiilor de votare sau numele membrilor comisiilor electorale locale. De asemenea, au exploatat sistemul în avantajul statului.
Oficialii de ocupație au desemnat teritoriile ocupate ca fiind „îndepărtate”, o etichetă rezervată anterior pentru locuri precum comunitățile de păstori de reni din Arctica. Acest lucru a permis Rusiei să prelungească perioada de votare acolo cu trei săptămâni, făcând procesul și mai greu de monitorizat. Secțiile de votare din două dintre regiunile ocupate, Zaporijjia și Donețk, au fost deschise pe 25 februarie și se vor închide în martie. 17, când se încheie votul în Rusia.
Denumirea de „îndepărtat” a permis, de asemenea, oficialilor electorali pro-ruși să meargă din ușă în ușă pentru a solicita voturi de la locuitorii din regiunile ocupate. Și pentru că votul are loc sub legea marțială, acești oficiali sunt însoțiți de soldați înarmați.
„Dragi alegători, ne pasă de siguranța voastră!”, a scris luna aceasta comisia electorală pentru Zaporijjia într-o postare pe Telegram, care arăta alegători cu chipurile cenzurate votând. „Nu trebuie să mergeți nicăieri pentru a vota – vom veni cu buletinele și urnele de vot la voi acasă”.
Comisia electorală a Rusiei a susținut că aproape 1,4 milioane de voturi au fost exprimate în regiunile îndepărtate până la 11 martie. La ultimele alegeri prezidențiale din Rusia, care au avut loc în 2018, regiunile din nordul și estul îndepărtat al Rusiei au reprezentat doar 180.000 de voturi.
Oficialii ucraineni spun că această prezență la vot este obținută prin intimidare.
„’Votul’ se desfășoară sub amenințarea armelor”, a declarat luna aceasta Dmitro Lubineț, ombudsmanul pentru drepturile omului din Parlamentul ucrainean. „Participarea la astfel de „alegeri” este o chestiune de supraviețuire”.
Dorințele reale ale majorității locuitorilor sunt imposibil de descifrat. În teritoriile ocupate nu au fost publicate sondaje de opinie independente de la invazie. Iar exodul rezidenților pro-Ucraina înseamnă că mulți dintre cei rămași susțin adesea ocupația sau cel puțin s-au resemnat.
Oficialii ruși au justificat procedurile extraordinare de vot în teritoriile ocupate ca fiind o necesitate de securitate. Forțele ucrainene și partizanii ucraineni au vizat frecvent colaboratori ruși și funcționari de ocupație, inclusiv lucrători electorali.
Cel mai recent exemplu: un viceprimar din Berdiansk, pe coasta Mării Azov, a murit într-o explozie de mașină la 6 martie. Serviciile secrete militare ucrainene și-au asumat responsabilitatea, afirmând că oficialul, Svetlana Samoilenko, a fost asasinată pentru că i-a obligat pe locuitori să „participe la votul ilegal și fals”.
Oficialii ucraineni spun că Rusia se folosește, de asemenea, de alegeri pentru a identifica rezidenții care sunt nemulțumiți de guvernarea sa. Guvernul de la Kiev spune că ucrainenii sunt în mod obișnuit încarcerați, torturați sau executați de către forțele invadatoare în cadrul unei campanii de „rusificare” forțată a teritoriilor ocupate.
„Dacă votezi, ești loial Rusiei, ai oportunități”, a declarat Volodimir Fesenko, un analist politic din Kiev. „Dacă nu, ei bine, atunci vei fi sub presiune. Vei fi investigat”.
Postările scandaloase ale lui Medvedev coincid cu livrările de vin din Italia
