În dimineața zilei de 11 octombrie, serviciul de urgență al Ucrainei a avertizat cu privire la o „probabilitate mare de lovituri cu rachete” în regiunea Odesa, sfătuind cetățenii să ajungă cât mai repede la adăposturile antibombe și să rămână acolo, notează The Economist.
- Până la prânz, forțele armate ucrainene au declarat că au doborât trei drone în zonă. Între timp, rachete rusești au lovit în Zaporojie, Vinnița și Lvov, unde primarul orașului a spus că fusese lovit un baraj și distrus o parte din sistemul electric. Douăzeci de rachete de croazieră au fost doborâte, potrivit oficialilor.
- A fost a doua zi consecutivă de atacuri cu rachete rusești la scară largă asupra cartierelor și infrastructurii civile, deși nu a fost nici pe departe la fel de gravă ca în prima.
Principalele linii ale analizei:
- Pe 10 octombrie, Rusia a lansat 83 de rachete în orașe din Ucraina, ucigând cel puțin 19 persoane. Ucraina a declarat că a doborât 43 dintre acestea, dar încă se bazează în principal pe sisteme de apărare din epoca sovietică, cum ar fi Buk și S-300, iar proviziile sale de rachete sol-aer se epuizează treptat.
- Sistemele moderne integrate occidentale, antiaeriene și antirachet, sunt mult mai sofisticate, iar Ucraina a făcut luni bune lobby în America și în țările europene pentru a le primi.
- În urma atacurilor, Joe Biden a vorbit cu Volodimir Zelenski și a promis că noi sisteme sunt pe cale să ajungă.
- La începutul războiului, Zelenski a cerut Israelului să vândă Ucrainei sistemul său, Iron Dome. De fapt, după cum a recunoscut Zelenski, acel sistem nu este adecvat, deoarece este conceput pentru a opri rachetele mici cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi cele lansate de Hamas și poate acoperi doar o zonă limitată.
- Rusia atacă Ucraina cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, precum Kalibr și Kh-101, care pot ajunge zbura aproape de sol pentru a evita radarul. De asemenea, folosește racheta balistică Iskander și, posibil, racheta de croazieră hipersonică Kinjal, ambele fiind mult prea mari și rapide pentru Iron Dome.
- În schimb, primul sistem occidental care va ajunge în arsenalul Ucrainei va fi noul IRIS-T al Germaniei. Ucraina urmează să obțină o baterie, care constă în trei lansatoare montate pe camioane care transportă 24 de rachete (opt per lansator) cu o rază de acțiune de 40 km (25 mile), controlate de un vehicul de comandă separat, la o distanță de până la 20 km. Radarul sistemului este excepțional de sensibil și va fi bun la detectarea rachetelor care zboară foarte aproape de sol, cum ar fi Kalibr, potrivit lui Denis Smajnîi, șeful de antrenament al forțelor de rachete antiaeriene din Ucraina.
- Prin desfășurarea a numeroase baterii, ar fi posibilă stabilirea unei linii defensive de până la 100 km lungime, acoperind principalele rute pe care le folosesc rachetele rusești.
- Cel mai important, vehiculul de comandă al IRIS-T integrează diferite surse de date radar de la stații terestre și avioane într-un singur spațiu de informații, astfel încât o baterie să poată aborda ținte chiar dacă încă nu le poate vedea.
- Sistemele moștenite din perioada sovietică, cum ar fi Buk și S-300, pot ataca doar obiective urmărite de propriul lor radar. Și în timp ce acele sisteme urmăresc și distrug ținte una câte una, o baterie IRIS-T poate lansa și urmări toate cele 24 de rachete simultan.
- Un al doilea sistem care urmează să ajungă este NASAMS, norvegian. La fel ca IRIS-T, integrează mai multe surse de date într-un singur spațiu de informații. De asemenea, folosește o rachetă, AMRAAM, care a fost o rachetă de luptă aer-în-aer standard NATO de zeci de ani. Stocurile mari existente vor facilita reaprovizionarea. NASAMS este în serviciu în 12 țări, inclusiv membri NATO, iar forțele ucrainene au fost deja antrenate să o opereze. Rachetele sale au o rază de acțiune de 40 km, dar o versiune mai nouă o va extinde la peste 100 km. Când va intra în serviciu, Ucraina ar putea fi capabilă să-și folosească rachetele îmbunătățite fără a fi nevoie să înlocuiască sistemul de lansare.
- Ucraina face lobby încă din primăvară pentru cea mai importantă rachetă americană de apărare aeriană, Patriot. Dar „deocamdată nu putem decât să visăm să obținem această tehnologie”, spune Iurii Ignat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din Ucraina.
- Fiecare baterie Patriot costă mai mult de 1 miliard de dolari și necesită cel puțin 70 de soldați cu luni de pregătire pentru a le opera. Iar America nu are sisteme Patriot de la care să renunțe, spune Tom Karako de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think-tank din Washington, DC.
- Germania a promis pentru prima dată Ucrainei IRIS-T în iunie, dar a fost suspendat din motive tehnice. Ucraina va avea primul astfel de sistem în funcțiune, producția destinată forțelor germane fiind deturnată în favoarea sa. Primul a sosit pe 11 octombrie.
- Ucraina ar trebui să-și îmbunătățească rata de doborâre a rachetelor de croazieră rusești, considerate în prezent a fi între 40-60%. Cu toate acestea, interceptarea rachetei balistice depășește capacitățile IRIS-T sau NASAMS. Cu o rază de acțiune de sute de kilometri, tinde să cadă deja cu viteză foarte mare către ținta sa atunci când este angajat în apărarea antiaeriană. Și este prea mare pentru ca astfel de sisteme să o devieze foarte mult: întreaga rachetă a lui IRIS-T cântărește aproximativ 100 kg, în timp ce Iskander poate cântări 700 kg. De asemenea, este capabilă de manevră, ceea ce necesită interceptori mai mari și mai puternici pentru a o prinde. Deocamdată, în Ucraina, potrivit lui Smajnîi, „cea mai bună protecție împotriva rachetelor balistice este betonul”.
