Structurile care, până în primul tur prezidențial, avuseseră în atribuții să îl “vadă” ori să nu permită scăparea de sub control a jucăriei la care Moscova meșterește deja de peste un deceniu, n-au săptămâna asta altceva de făcut decât să repare din mers si să-i demonstreze poporului că până la urmă pot totuși servi patria și eficient, și cu adevărat patriotic.
Iar poporul, în caz că reflexele de autoconservare nu l-au părăsit de tot, mai are timp, până în turul doi, să mediteze la ce soi Românie poate făuri un președinte Călin Georgescu, deservit de o treime din noul Parlament și sprijinit de ruși cu armele și cu soldații războiului hibrid.
Cam așa ar trebui să arate o cinstită diviziune a muncii, în stat și în societate, în acest context politico-geopolitic sublim de nenorocit.
Nu mă pricep la a da sfaturi pentru cei dintâi, dar cred că am câteva idei bune de rumegat pentru civilii care se pregătesc să meargă duminică la urne.
Dacă România de azi ni se pare tuturor suficient de imperfectă pentru a ne umple de legitime frustrări și inerente nemulțumiri, într-o eventuală Românie condusă de un eventual președinte Călin Georgescu, vom sfârși prin a duce dorul eventualei foste paradigme.
Călin Georgescu, precum odinioară Hitler și, ceva mai recent, Putin, este și el genul de dictator în devenire care nu se ferește de a da, încă din stadiu larvar, indicii prețioase despre ce și cum va fi cu el la cârmaci.
Hitler și-a făcut cunoscute planurile războinice și imperialiste scriind o carte.
Putin le-a comunicat de la tribuna unei mari conferințe pe securitate (ce ironie, ținută fix la München), iar ulterior, și via alte soiuri de tribune, inclusiv printr-o scrisoare deschisă, publicată cu doar câteva luni înainte de invadarea Ucrainei.
Călin Georgescu a scris și el cărți prin care a creat ceața-momeală. Dar planurile sale de pus la pământ economia și democrația României au devenit limpezi ca “apa pură de la fiecare robinet” în conferințe marginale, interviuri pe ton sectar și un program politic de același rit.
Multe dintre elucubrațiile lui Călin Georgescu merită atenția, având în vedere greutatea publică, politică și geopolitică pe care a căpătat-o subit acest individ.
Dar trei dintre ele ne spun totul și nu lăsa loc neînțelegerii. Pe a patra o țin pentru final.
- Promite “instaurarea statului suveranist-distributiv și a unei societăți bazate pe democrația participativă”.
- Promite că “nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic!”.
- Și promite că va naționaliza companii străine. Modul în care vorbește de asta trimite mai degrabă la metodele recent folosite de Rusia lui Putin după declanșarea invaziei din Ucraina.
Într-o asemenea Românie, precum cea schițată de Georgescu în cele trei puncte expuse mai sus și un al patrulea mai jos, evident cadrul politico-social va fi cel al unei dictaturi atroce.
Cu tot ce presupune ea:
- De la distrugerea “patriotică” a oricărei forme de opoziție, căci – nu-i așa? – o astfel de opoziție nu poate fi decât una vândută intereselor străine.
- La eradicarea oricărei forme de putere în stat, alta decât a președintelui-dictator.
- Și până la sărăcie lucie pentru păcălitul popor, modelul ceaușist al anilor ’80 fiind cel mai plauzibil rezultat.
Cu doi-trei ani înainte de a invada Ucraina, Putin a pregătit minuțios terenul de acasă.
A inițiat modificarea Constituției, astfel încât să își asigure domnia până în 2036.
Iar cu mai puțin de un an înainte de a da ordinul de luptă, a semnat legea care îi conferă drepturi noi la dictatura veche.
În procesul propagandistic de păcălit poporul rus, Putin a cosmetizat intenția de a-și legitima dictatura amestecând laolaltă cu prelungirea mandatului său tot felul de teme de război cultural apetisante pentru păcălici, inclusiv atât de celebra azi temă a valorilor tradiționale.
I-a fermecat și i-a momit pe ruși în așa hal încât aceștia i-au aplaudat agenda fără să înțeleagă și care îi era de fapt agenda.
Călin Georgescu s-a declarat adeptul “înțelepciunii rusești”. Iar omul, vedem acum, ce zice chiar aia are de gând, iar ce are de gând chiar va face.
Fix așa cum i-a păcălit Putin pe ruși, recurgând la fumigene aromate pentru a-i face să voteze cu voioșie Constituția ce i-a prelungit mandatul cu încă 15 ani, procedează acum și epigonul neaoș, Călin Georgescu.
Am înșirat mai sus trei puncte din programul său de dictator în devenire: “democrație participativă”, “niciun partid”, naționalizare.
Cum le-ar putea exploata dacă ajunge președinte? Foarte simplu și foarte eficient!
Cele trei elemente fundamentale enumerate mai sus vor curge în scăriță și fiecare treaptă va crea condiții de posibilitate și de amplificare pentru următoarea.
Prin “democrație participativă”, în România președintelui Georgescu actul legislativ și implicit actul guvernamental vor fi exercitate pe calea referendumului discreționar.
Nu va avea Georgescu majoritate pe placul său în Parlament și nici nu va avea parte de guvernul său? Nu-i nimic! Se va întoarce la popor. Căci, vorba lui, el are ca partid, unic partid, poporul.
Și îi va fi atât de simplu să organizeze referendumuri de mare priză la public, căci teme de un populism extrem există, iar dacă le și ambalezi cum a făcut-o Putin, n-ai cum să dai greș.
Cine își găsește azi liniștirea în faptul că Parlamentul și Guvernul, de alte culori fiind, îi vor frâna avântul sau îl vor bloca de-a dreptul, se înșală amarnic și ar fi bine să se trezească rapid din beția auto-amăgirii.
Gurul devenit șef de stat va avea ca aliat partea sectară din popor și nu va fi zid instituțional ori juridic capabil să îi reziste.
Acționând astfel o perioadă, va ajunge apoi să pună problema rostului partidelor.
Poate le va desființa la propriu, dar poate nu.
Poate va proceda precum comuniștii români instruiți de Moscova lui Stalin, dar poate va acționa ca Moscova lui Putin, păstrând formal cele două camere ale Parlamentului doar pentru a le transforma în camere de carton, bune doar pentru ștampilă.
Sau poate va desființa o cameră și păstra doar una.
Indiferent ce metodă va alege eventualul președinte Călin Georgescu pentru a casa aceste “gloabe” (e termenul folosit de Călin Georgescu pentru partidele politice), rezultatul va fi același: puterea, toată și reală, la dictator; impresia puterii, la popor.
În fine, odată finalizat și acest pas, eventualul președinte Georgescu va trece la măcinat capitalul străin, la naționalizat tot ceea ce poate fi naționalizat.
S-au văzut asemenea exerciții de magie la ruși, după cum s-au văzut asemenea exerciții de magie și la dictatorii sud-americani. Bineînțeles, s-a mai văzut acest exercițiu de magie și la români, când au venit rușii peste ei cu mesianismul comunismului pe tanc, acum 80 de ani.
Rezultatul, și el, este mereu același: sărăcie crescândă, raționalizare de bunuri banale, disperare cotidiană în fiecare gospodărie, familii deșirate.
Precum Hitler și precum Putin, Călin Georgescu ne-a anunțat din timp ce ne așteaptă dacă ne facem preș în fața lui, la urne, dacă ne facem preș ditamai țara, pe altarul intereselor Rusiei.
Unii vor fi tentați să spună că România nu are cum să fie azi la fel de vulnerabilă ca acum 80 de ani. Vorba aia, suntem în UE și suntem în NATO.
Așa este, suntem. Dar pentru cât timp oare?
Căci punctul 4, pe care nu l-am inserat mai sus, ci l-am păstrat anume spre final, e următorul: “neutralitatea” și anularea distincției Est-Vest, pe care le promovează intens pro-rusul Călin Georgescu. Ambele înseamnă nimic mai puțin decât ieșirea din UE și ieșirea din NATO.
Ce ironie macabră: ne paște asta fix când am fost primiți integral în Schengen, tocmai când scăpăm de vizele pentru SUA!
Ca țară, nu poți fi “neutru” rămânând parte a acestor două structuri. Nu poți anula distincția Est-Vest rămânând în două alianțe… vestice. Așadar, adio UE, adio NATO! Și ghiocel în fața Rusiei!
Apoi, măsurile politice care vor aduce atingere statului de drept (aneantizarea partidelor, anularea separației puterilor în stat) și măsurile economice care vor aduce atingere pieței libere și tratatelor în vigoare în care România e angajată vor atrage sancțiuni drastice din partea celor două alianțe care ne-au civilizat, ne-au îmbogățit și care ne oferă azi o generoasă și vitală umbrelă de securitate (tocmai în vremuri de război).
Călin Georgescu ne va scoate din UE și din NATO fie direct, fie indirect. În orice caz, ne va scoate.
Trebuie doar să fie votat președinte.
Și fiți pe pace (iată alt cuvânt seducător pe care îl folosește în regim de hipnoză), odată ales va distruge tot, o va face minuțios și, ironie cruntă, berbecele lui Putin ne anunțase în prealabil că asta se va întâmpla, precum o făcuse Hitler, precum o făcuse Putin.
“Hrană, Apă, Energie” – așa se intitulează programul politic cu care candidează Călin Georgescu. Dacă va fi ales, le vom duce curând dorul. Și nici Pace nu vom mai avea!
Capătă avânt scenariul Ciolacu-premier. Indiferent cine va fi președinte
