Cum va schimba coronavirusul lumea în care trăim. Ce ne așteaptă, concret, anul ce urmează

Jurnalistul Donald G. McNeil Jr., de la The New York Times, a stat de vorbă cu peste 20 de experți în sănătate publică, medicină, epidemiologie și istorie pentru a obține o imagine cât mai clară cu putință a ceea ce ne rezervă viitorul în privința evoluției pandemiei, a numărului de victime, a restricțiilor, dar și a schimbărilor din societate și din economie pe care le vom simți în anii ce urmează.

Rezultatul acestui efort jurnalistic de excepție este o analiză aprofundată prin care reușește să decupeze din noianul de informații și opinii contradictorii elemente esențiale ale crizei pe care o traversăm și asupra cărora există un cvasi-consens printre experți. Chiar dacă accentul este pe ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii, aceste elemente esențiale formează deja scheletul politicilor publice adoptate pe întreg mapamondul. Meritul analizei pe care o redăm pe larg este că, precum într-o simulare virtuală 3D, proiectează, plecând de la schelet, posibilul profil final al unei lumi în plină metamorfoză.

„Suntem în fața unui viitor gri,” spune o somitate a lumii medicale americane. Dar ce elemente definesc, concret, perspectiva sumbră care ni se înfățișează:

  • Suntem departe de a ști cât de contagios și cât de letal este cu adevărat virusul,
  • Mai avem mult de așteptat până ce un vaccin va fi disponibil pentru miliarde de oameni,
  • Din acest motiv, vom traversa o lungă alternanță de perioade de relaxare și de reluare a restricțiilor (”ciocanul și dansul”, o numește un expert)
  • Numărul total de victime, care azi pare mai mic decât cele mai optimiste progoze, va fi determinat mai ales de următoarele valuri de îmbolnăviri,
  • Pe cât de inevitabile vor fi perioadele de redeschidere a economiei, la fel de inevitabile vor fi și noi vârfuri de creștere a numărului de decese,
  • Măsurarea constantă a temperaturii, testarea pentru infectarea cu coronavirus sau pentru depistarea anticorpilor vor deveni, pe scară largă, proceduri de rutină
  • Dobândirea imunității va deveni un avantaj social, ceea ce va face ca unii oamenii să se infecteze deliberat, asumându-și riscurile bolii în schimbul beneficiilor libertății de mișcare și de a munci fără restricții
  • Costul ținerii sub control a virusului va fi uriaș. Statele Unite, de exemplu, ar avea nevoie de 300.000 de angajați care să depisteze contactele celor infectați

Iată analiza ”Coronavirusul în America: anul care urmează”:

”Coronavirusul se răspândește dinspre orașele mari ale Americii spre suburbii sale și a început să cuprindă și regiunile rurale ale națiunii. Virusul a omorât peste 34.000 de oameni și se crede că a infectat milioane.

Cu toate acestea, președintele Trump a propus săptămâna aceasta linii directoare pentru redeschiderea economiei și a sugerat că o parte a Statelor Unite va relua în curând ceva asemănător cu normalitatea. De săptămâni încoace, viziunea administrației asupra crizei și a viitorului nostru a fost mai roz decât cea a propriilor consilieri medicali și al oamenilor de știință în general.

În realitate, nu este clar pentru nimeni încotro ne duce această criză. Peste 20 de experți în sănătate publică, medicină, epidemiologie și istorie ne-au împărtășit gândurile despre viitor în timpul unor interviuri aprofundate. Când putem ieși din casele noastre? Cât va mai dura, realist, până vom avea un tratament sau un vaccin? Cum vom ține la distanță acest virus?

Unii consideră că ingeniozitatea americană, odată angajată pe deplin, ar putea produce progrese care să ne ușureze povara. Calea de urmat depinde de factori care sunt cu siguranță dificili, dar realizabili: o redeschidere în etape, testare și supraveghere pe scară largă, un tratament care funcționează, resurse adecvate pentru cadrele medicale – și în cele din urmă un vaccin eficient.

Cu toate acestea, le-a fost imposibil să evite prognozele sumbre pentru anul următor. Scenariul pe care președintele Trump l-a prezentat în informările sale de presă zilnice – că restricțiile vor fi ridicate curând, că o pilulă care să ne protejeze este aproape să ne stea la dispoziție, că stadioanele de fotbal și restaurantele vor fi în curând pline – este o fantezie, au spus majoritatea experților.

„Suntem în fața unui viitor gri”, a spus dr. Harvey V. Fineberg, fost președinte al Academiei Naționale de Medicină.

El și alții prevăd o populație nefericită blocată în interior timp de luni, cu cei mai vulnerabili dintre noi posibil în carantină pentru mai mult timp. Sunt îngrijorați că oamenii de știință nu vor găsi ușor un vaccin, că cetățenii obosiți vor renunța să respecte restricțiile, în ciuda riscurilor, că virusul va fi cu noi de acum încolo.

„Partea mea optimistă spune că virusul va slăbi în vară, iar un vaccin va ajunge la timp, precum cavaleria salvatoare”, a spus dr. William Schaffner, medic specialist în medicina preventivă la școala medicală a Universității Vanderbilt. „Dar învăț să mă feresc de natura mea esențial optimistă.”

Cei mai mulți experți cred că, odată ce criza va fi terminată, națiunea și economia sa vor reînvia rapid. Dar mai cred și că nu vom putea scăpa de o perioadă de durere intensă.

Cum anume se va încheia pandemia depinde în parte de progresele medicale ce vor fi înregistrate. Dar depinde, de asemenea, și de modul în care fiecare americani se va comporta între timp. Dacă ne protejăm meticulos pe noi înșine și pe cei dragi, mai mulți dintre noi vom trăi. Dacă subestimăm virusul, ne va găsi.

Mai mulți americani ar putea muri decât recunoaște Casa Albă

Covid-19, boala cauzată de coronavirus, este probabil cea mai importantă cauză de deces în Statele Unite în acest moment. Virusul a ucis mai mult de 1.800 de americani aproape în fiecare zi, începând cu 7 aprilie, iar bilanțul real ar putea fi mult mai mare.

Prin comparație, bolile de inimă ucid, în medie, 1.774 de americani pe zi, iar cancerul ucide 1.641.

Da, curbele de creștere a infecțiilor cu coronavirusul se aplatizează. Există mai puține internări în spital în New York, centrul epidemiei și mai puțini pacienți cu Covid-19 la terapie intensivă. Bilanțul zilnic de decese este încă sumbru, dar nu mai crește.

Modelul epidemiologic citat adesea de Casa Albă, produs de Institutul pentru evaluare și măsurare a sănătății de la Universitatea din Washington, a prezis inițial între 100.000 și 240.000 de decese până la începutul verii. Acum această cifră este de 60.000.

În timp ce aceasta este o veste încurajatoare, maschează unele îngrijorări semnificative. Proiecția institutului se întinde doar până pe 4 august, adică descrie doar primul val al acestei epidemii. Fără un vaccin, se așteaptă că virusul va circula ani de zile, iar numărul de decese va crește în timp.

Câștigurile până în prezent au fost obținute doar prin închiderea țării, situație care nu poate continua la nesfârșit. Planul „etapizat” al Casei Albe pentru redeschidere va crește cu siguranță numărul morților, indiferent cât de atent este executat. Speranța este că numărul de decese poate fi ținut la un nivel minim.

Proiecțiile serioase, pe termen mai lung, despre câți americani vor muri variază ca cifre, dar toate sunt sumbre. Diverși experți consultați de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) în martie au prognozat că virusul ar putea ajunge în cele din urmă la 48% până la 65% dintre americani, cu o rată a mortalității puțin sub 1 la sută și ar fi putut ucide până la 1,7 milioane dintre ei dacă nu s-ar fi făcut nimic pentru a opri răspândirea.

Un model al cercetătorilor de la Imperial College London, citat de președinte pe 30 martie, a prognozat 2,2 milioane de decese în Statele Unite până în septembrie în aceleași circumstanțe.

Prin comparație, în al doilea război mondial au murit aproximativ 420.000 de americani.

Datele limitate din China sunt și mai descurajante. Epidemia a fost oprită acolo – pentru moment – și aproape toată lumea infectată în primul val a murit sau s-a vindecat.

China a raportat oficial 83.000 de cazuri și 4.632 de decese, ceea ce reprezintă o rată a deceselor de peste 5 la sută. Administrația Trump a pus la îndoială cifrele, dar nu a furnizat altele mai precise.

Ratele de mortalitate depind foarte mult de cât de copleșite sunt spitalele și de numărul de cazuri testate. Rata estimată a mortalității în China a fost de 17% în prima săptămână a lunii ianuarie, când Wuhan a fost în haos, potrivit unui raport al Centrului pentru Medicină bazată pe dovezi, dar de doar 0,7 la sută până la sfârșitul lunii februarie.

În SUA, spitale din mai multe orașe, inclusiv New York, au ajuns în pragul haosului. Funcționarii atât din Wuhan, cât și din New York au fost nevoiți să își revizuiască în creștere numărul de decese, săptămâna care a trecut, când au realizat că multe persoane au murit acasă de Covid-19, din accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord sau alte cauze sau pentru că ambulanțele nu au ajuns niciodată la ei.

În epidemiile cu mișcare rapidă, mult mai multe victime ajung în spitale sau mor acasă decât pot testa medicii; în același timp, persoanele ușor bolnave sau asimptomatice nu sunt testate niciodată. Acești doi factori denaturează adevărata rată a mortalității în sensuri opuse. Dacă nu știți câți oameni sunt infectați, nu știți cât de mortal este un virus.

Doar când se vor face zeci de mii de teste de anticorpi, vom ști câți purtători tăcuți pot exista în Statele Unite. CDC a sugerat că ar putea fi 25% dintre cei testați pozitiv. Cercetătorii din Islanda au spus că procentul ar putea fi dublu.

China își revizuiește, de asemenea, propriile estimări. În februarie, un studiu important a concluzionat că doar 1 la sută din cazurile din Wuhan au fost asimptomatice. Cercetările recente spun că poate 60% nu prezentau simptome. Lacunele noastre de cunoaștere sunt încă destul de largi pentru a face epidemiologii să plângă.

„Toate modelele sunt doar modele”, a spus dr. Anthony S. Fauci, consilier științific al grupului de acțiune anti-coronavirus al Casei Albe. „Când obțineți informații noi, le schimbați.”

Poate exista o veste bună ascunsă în aceste neconcordanțe: virusul poate suferi mutații ca să provoace mai puține simptome. În filme, virușii devin mai letali. În realitate, de obicei, ei devin mai puțin letali, deoarece tulpinile asimptomatice ajung la mai multe gazde. Chiar și virusul care a provocat gripa spaniolă din 1918 s-a ”pierdut” în cele din urmă în gripa sezonieră H1N1.

În acest moment, însă, nu știm exact cât de transmisibil sau letal este virusul. Însă camioanele frigorifice parcate în afara spitalelor ne spun tot ce trebuie să știm: este mult mai rău decât un sezon de gripă proastă.

Restricțiile vor lua sfârșit, dar în salturi

Nimeni nu știe exact ce procent de americani au fost infectați până acum – estimările au variat între 3% și 10% – dar destul de probabil, cel puțin 300 de milioane dintre noi suntem încă vulnerabili.

Până la apariția unui vaccin sau a unei alte măsuri de protecție, nu există niciun scenariu, au fost de acord epidemiologii, în care este sigur ca multe persoane să abandoneze brusc restricțiile. Dacă americanii vor reveni în forță la comportamentul obișnuit, de dinaintea crizei, liniștea va dura,  în cel mai bun caz, trei săptămâni.

Apoi, camerele de urgență se vor umple din nou.

„Există această gândire magică care spune: „Vom sta toți pitiți o vreme, după care va apărea vaccinul de care avem nevoie ”, declară dr. Peter J. Hotez, decanul Școlii Naționale de Medicină Tropicală de la Colegiul de Medicină Baylor.

În articolul său foarte citit din 19 martie, publicat de Medium, „Coronavirus: ciocanul și dansul”, Tomas Pueyo a prezis corect impunerea restricțiilor la scară națională, pe care a numit-o ciocanul, și a spus că va duce la o nouă fază, pe care a numit-o dansul, în care părțile esențiale ale economiei s-ar putea redeschide, inclusiv unele școli și unele fabrici, care să opereze cu minim de personal.

Fiecare model epidemiologic are în vedere ceva precum dansul. Toate presupun că virusul va înflori de fiecare dată când apar prea multe gazde și că asta va forța reluarea restricțiilor. Apoi ciclul se repetă. În modele, curbele creșterii și descreșterii numărului de morți seamănă cu un rând de dinți de rechin.

Potrivit modelelor, revenirea creșterilor este inevitabilă chiar și atunci când stadioane, biserici, teatre, baruri și restaurante rămân închise, toți călătorii din străinătate stau în carantină timp de 14 zile, iar călătoriile interne sunt puternic restricționate pentru a împiedica zonele cu infectare ridicată să le contamineze pe cele cu infectare redusă.

Cu cât restricțiile sunt mai drastice, spun specialiștii, cu atât morții sunt mai puțini și cu atât perioadele dintre blocaje sunt mai lungi. Majoritatea modelelor presupun că statele vor efectua în cele din urmă, pe scară largă, verificări de temperatură, testare rapidă și urmărirea contactelor, așa cum este rutina în Asia.

Chiar și directivele programului „Redeschiderea Americii”, anunțate de Domnul Trump, prevăd trei niveluri de distanțare socială și recomandă ca americanii vulnerabili să rămână în case. Planul încurajează testarea, izolarea și urmărirea contactelor – dar nu specifică modul în care vor fi plătite aceste măsuri sau cât va dura pentru a le pune în aplicare.

Vineri, nimic din toate astea nu l-a împiedicat pe președinte să-și contrazică propriul mesaj, trimițând tweet-uri de încurajare protestatarilor din Michigan, Minnesota și Virginia, ca să lupte împotriva închiderii statelor lor.

China nu a permis să se redeschidă Wuhan, Nanjing sau alte orașe, până când supravegherea intensivă nu a găsit zero cazuri noi timp de 14 zile consecutive, perioada de incubație a virusului. Comparativ cu China sau Italia, Statele Unite sunt încă un loc de joacă.

Americanii pot lua zboruri interne, conduce acolo unde doresc și pot umbla pe străzi și prin parcuri. În ciuda restricțiilor, toată lumea pare să cunoască pe cineva care să aranjeze discret întâlniri de joacă pentru copii, să facă grătare în curte sau să întâlnească oameni pe aplicațiile de legături romantice.

Sunt unele dintre cauzele pentru care America a avut și până la 30.000 de noi infecții în fiecare zi. „Oamenii trebuie să înțeleagă că nu este sigur să joci poker purtând bandane”, a spus dr. Schaffner.

Chiar și cu măsuri riguroase, țările din Asia au avut probleme pentru a ține virusul sub control.

China, care a raportat aproximativ 100 de noi infecții pe zi, a închis recent din nou toate cinematografele din țară. Singapore a închis toate școlile și locurile de muncă neesențiale. Japonia a declarat recent o stare de urgență. (Coreea de Sud s-a chinuit și ea uneori, dar duminică a raportat doar opt cazuri noi, prima creștere cu o singură cifră în două luni.)

Resolve to Save Lives, un grup de advocacy pentru sănătate publică condus de Dr. Thomas R. Frieden, fostul director al C.D.C., a publicat criterii detaliate și stricte pentru momentul în care economia se poate redeschide și când trebuie închisă.

Redeschiderea necesită scăderea cazurilor timp de 14 zile, urmărirea a 90 la sută din contacte, încetarea infectării cadrelor medicale, locuri de recuperare pentru cazuri ușoare și multe alte obiective greu de atins.

„Trebuie să redeschidem robinetul treptat, nu să deschidem larg zăgazurile”, a spus dr. Frieden. „Acum trebuie să lucrăm pentru a face ziua aia să vină mai devreme.”


Imunitatea va deveni un avantaj social

Imaginați-vă o Americă împărțită în două clase: cei care și-au revenit după o infecție cu coronavirus și, probabil, au o oarecare imunitate la acesta; și cei care sunt încă vulnerabili. 

„Va fi o schismă înfricoșătoare”, prezice Dr. David Nabarro, un trimis special al Organizației Mondiale a Sănătății pe Covid-19. „Cei cu anticorpi vor putea călători și lucra, iar restul vor fi discriminați” 

Deja, persoanele cu presupusă imunitate sunt foarte solicitate, li se cere să-și doneze sângele pentru anticorpi și să desfășoare activități medicale riscante. 

În curând, guvernul va trebui să inventeze o modalitate de a certifica cine este cu adevărat imun. Un test pentru anticorpii IgG, care sunt produși odată stabilită imunitatea, ar avea sens, crede dr. Daniel R. Lucey, un expert în pandemie la Georgetown Law School. Multe companii lucrează la el. 

Dr. Fauci a spus că la Casa Albă se discută despre certificate precum cele propuse în Germania. China utilizează coduri QR pentru telefoane mobile legate de datele personale ale proprietarului, astfel încât alții nu le pot împrumuta. 

Industria de filme pentru adulți din California a fost în avangarda unei idei similare, în urmă cu un deceniu. Actorii folosesc o aplicație pentru telefonul mobil pentru a demonstra că au fost testați H.I.V. negativ în ultimele 14 zile, iar producătorii pot verifica informațiile de pe un site web protejat de parolă. 

Pe măsură ce americanii blocați în restricții își văd vecinii imuni reluându-și viața și poate chiar ocupând locurile de muncă pe care le-au pierdut, nu este greu de imaginat tentația enormă de a se alătura lor prin autoinfecție, prognozează specialiștii. Cetățenii mai tineri, în special, vor calcula că riscul unei boli grave poate fi în continuare preferabil sărăciei și izolării. 

„Fiica mea, care este economist la Harvard, îmi spune că grupul ei de vârstă trebuie să aibă petreceri Covid-19 pentru a dezvolta imunitatea și a menține economia în mișcare”, a spus dr. Michele Barry, care conduce Centrul pentru Inovare în Sănătate Globală la Universitatea Stanford Universitate. 

S-a mai întâmplat în trecut. În anii 80, Cuba a învins cu succes mica sa epidemie de SIDA, internându-i cu forța pe toți cei testați pozitiv în lagărele de izolare. În interior, însă, cei internați aveau propriile lor bungalouri, alimente, îngrijiri medicale, salarii, trupe de teatru și clase de artă. 

Zeci de tineri fără adăpost din Cuba s-au infectat deliberat prin contacte sexuale sau injecții cu sânge pentru a intra în aceste lagăre, a spus dr. Jorge Pérez Ávila, specialist în SIDA, care este corespondentul cubanez al Dr. Fauci. Mulți au murit înainte de introducerea terapiei antiretrovirale. 

Ar fi un joc de noroc și pentru tinerii americani. Persoanele obeze și cu imunitate scăzută sunt în mod clar în categoria de risc, dar chiar și tineri sănătoși au murit de Covid-19.

Virusul poate fi ținut sub control, dar numai cu resurse extinse

Următorii doi ani vor continua cu opriri și reporniri succesive, spun specialiștii. Pe măsură ce mai mulți oameni imuni se vor întoarce la muncă, economia se va reface mai mult.

Dar, dacă prea multe persoane se infectează deodată, noi perioade de restricții vor deveni inevitabile. Pentru a evita acest lucru, testele pe scară largă vor fi imperative.

Dr. Fauci crede că „virusul ne va spune” când vom fi în siguranță. El vrea să spună că, odată ce vor putea fi făcute, zilnic, sute de mii de teste, în toată țara, orice răspândire virală poate fi detectată atunci când procentul rezultatelor pozitive crește.

Detectarea cazurilor de febră în creștere, pe măsură ce sunt cartografiate de termometrele inteligente produse de Kinsa, poate da un semnal în avans, a spus dr. Schaffner.

Însă testarea diagnostică a fost problematică încă de la început. În ciuda asigurărilor din partea Casei Albe, medicii și pacienții continuă să se plângă de întârzieri și lipsuri.

Pentru a ține virusul sub control, au insistat mai mulți experți, țara trebuie să înceapă să izoleze toți bolnavii – inclusiv cazurile ușoare.

În SUA, pacienții care sunt pozitivi sunt rugați să rămână în casele lor, dar să stea departe de familiile lor.

Buletinele de știri s-au umplut de personalități care s-au vindecat, precum Chris Cuomo, de la CNN, care transpira singur în subsol, în timp ce soția lui lăsa mâncarea deasupra scărilor, iar copiii îi făceau cu mâna.

Dar chiar și Chris Cuomo a sfârșit demonstrând de ce OMS se opune puternic izolării în locuință. Miercuri, el a dezvăluit că soția sa a luat virusul.

„Dacă aș fi forțat să aleg un singur tip de acțiune, aceasta ar fi izolarea rapidă a tuturor cazurilor”, a spus dr. Bruce Aylward, care a condus echipa de observatori OMS în China.

În China, oricine a fost testat pozitiv, oricât de blânde ar fi fost simptomele lor, a fost obligat  să intre imediat într-un spital de tip infirmierie – de multe ori înființat într-o școală sau centru comunitar dotat cu rezervoare de oxigen și computere tomograf.

Acolo, s-au recuperat sub ochii asistentelor. Acest lucru a redus riscul pentru familii, iar prezența alături de alte victime a ameliorat temerile unor pacienți. Asistentele au oferit chiar cursuri de dans și exerciții fizice pentru a îmbunătăți starea de spirit a pacienților, pentru a-și cureța plămânii și a-și păstra tonusul muscular.

Cu toate acestea, experții au opinii împărțite față de astfel de infirmierii. Dr. Fineberg a scris un articol în care solicita ca intrarea în carantină să fie obligatorie, în ”condiții umane.”

În schimb, Marc Lipsitch, epidemiolog la Harvard, s-a opus ideii, spunând: „Nu am încredere în guvernul nostru să îndepărteze oamenii din familiile lor cu forța.”

În cele din urmă, suprimarea unui virus necesită testarea tuturor contactelor fiecărui caz cunoscut. Dar Statele Unite sunt departe de acest obiectiv.

Cineva care lucrează într-un restaurant sau fabrică poate avea zeci sau chiar sute de contacte. În provincia chineză Sichuan, de exemplu, fiecare caz cunoscut a avut în medie 45 de contacte.

Colegiul C.D.C. are aproximativ 600 de urmăritori de contacte și, până de curând, serviciile de sănătate de stat și locale aveau aproximativ 1.600, în mare parte pentru urmărirea cazurilor de sifilis și tuberculoză.

China a angajat și a instruit 9.000 doar în Wuhan. Dr. Frieden a estimat recent că Statele Unite vor avea nevoie de cel puțin 300.000.

Un vaccin nu va exista curând

Chiar dacă au început deja studiile limitate pentru trei vaccinuri – doi aici și unul în China, dr. Fauci a spus în repetate rânduri că orice efort de a face un vaccin va dura cel puțin un an, sau chiar 18 luni.

Toți experții familiarizați cu producția de vaccin au fost de acord că până și această cronologie a fost optimistă. Dr. Paul Offit, expert în vaccinuri la Spitalul pentru Copii din Philadelphia, a menționat că recordul este de patru ani, pentru vaccinul anti oreion.

Cercetătorii au păreri radical diferite față de ceea ce trebuie făcut pentru a accelera procesul. Tehnicile moderne de biotehnologie folosind platforme ARN sau ADN fac posibilă dezvoltarea vaccinurilor candidate mai repede ca niciodată.

Însă studiile clinice au nevoie de timp, în parte deoarece nu există nicio modalitate de a grăbi producția de anticorpi în corpul uman.

De asemenea, din motive neclare, în trecut, unele potențiale vaccinuri împotriva coronavirusurilor precum SARS au declanșat „îmbunătățirea dependentă de anticorpi”, ceea ce face ca persoanele vaccinate să fie mai susceptibile de infectare, mai degrabă decât mai puțin. În trecut, vaccinurile împotriva H.I.V. și  a febrei dengue au avut în mod neașteptat același efect nedorit.

Un nou vaccin este, de obicei, testat pentru prima dată pe mai puțin de 100 de tineri voluntari sănătoși. Dacă pare sigur și produce anticorpi, alte mii de voluntari – în acest caz, probabil cadre medicale din prima linie, supuși celui mai mare risc – vor primi fie vaccinul fie un placebo în ceea ce se numește ”testare de faza 3.”

Este posibil să grăbești acest proces cu „încercări de provocare”. Oamenii de știință vaccinează un număr mic de voluntari, așteaptă până când dezvoltă anticorpi și apoi îi „provoacă” cu o infecție deliberată pentru a vedea dacă vaccinul îi protejează.

Studiile provocatoare sunt utilizate numai atunci când o boală este complet vindecabilă, cum ar fi malaria sau febra tifoidă. În mod normal, este de neconceput din punct de vedere etic să provoci subiecții cu o boală fără leac, cum ar fi Covid-19.

Dar, în aceste perioade anormale, mai mulți experți au susținut că supunerea câtorva americani unui risc ridicat pentru rezultate rapide ar putea fi mai etică decât să lase alte milioane de oameni să riște, pentru mai mulți ani.

„Mai puțini au de suferit într-un proces de provocare pe un grup mic, decât dacă supui câteva mii la o testare de faza 3”, declară dr. Lipsitch, care a publicat recent o lucrare în Jurnalul de Boli Infecțioase, care susține abordarea prin încercări de provocare. Aproape imediat, spune el, am fost contactat de voluntari.

Alții sunt profund incomodați de această idee. „Cred că este foarte lipsit de etică, dar înțeleg cum am putea face asta”, a spus dr. Lucey.

Pericolul ascuns din încercările de provocare, spun experții, este că aceștia recrutează prea puțini voluntari pentru a arăta dacă un vaccin creează o îmbunătățire, deoarece poate fi o problemă rară, dar periculoasă.

„Încercările de provocare nu vă vor oferi un răspuns în ceea ce privește siguranța”, a declarat Michael T. Osterholm, directorul Centrului pentru cercetare și politici în domeniul bolilor infecțioase al Universității din Minnesota. „Poate fi o mare problemă.”

Dr. W. Ian Lipkin, virolog la Școala de Sănătate Publică Mailman a Universității Columbia, a sugerat o strategie alternativă. Alegeți cel puțin două variante de vaccin, testați-le sumar pe oameni și faceți încercări de provocare pe maimuțe. Începeți să produceți rapid vaccinul cu cele mai bune rezultate, în timp ce lărgiți testarea pe oameni pentru a căuta probleme ascunse.

Pe cât de laborioasă este testarea unui vaccin, producerea a sute de milioane de doze este și mai dificilă, afirmă specialiștii.

Majoritatea fabricilor de vaccinuri din SUA produc doar aproximativ 5 milioane până la 10 milioane de doze pe an, necesare în mare parte celor 4 milioane de noi născuți anual și celor 4 milioane de oameni care împlinesc 65 de ani, a declarat dr. R. Gordon Douglas Jr., fost președinte al diviziei de vaccinuri a companiei Merck.

Dar dacă se va inventa un vaccin, Statele Unite ar putea avea nevoie de 300 de milioane de doze – sau 600 de milioane dacă sunt necesare două fotografii. Și de la fel de multe seringi.

„Oamenii trebuie să înceapă să gândească mare”, a spus dr. Douglas. „Cu volumul acesta, trebuie să începeți să-i dați drumul destul de curând.”

Fabricile pentru vaccinul antigripal sunt mari, dar cele care cresc vaccinurile în ouăle de pui nu sunt potrivite pentru vaccinurile moderne, care cresc în zeamă de celule, afirmă el.


Țările europene au fabrici, dar vor avea nevoie de ele pentru proprii cetățeni. China are o mare industrie a vaccinurilor și s-ar putea să o extindă în următoarele luni. S-ar putea să facă vaccinuri și pentru Statele Unite, spun specialiștii. Dar clienții captivi trebuie să plătească orice preț solicită vânzătorul, iar standardele de siguranță și eficacitate ale unor companii chineze sunt imperfecte. 

India și Brazilia au, de asemenea, mari industrii de vaccinuri. Dacă virusul se transmite rapid prin populațiile lor aglomerate, ei pot pierde milioane de cetățeni, dar pot obține imunitatea ”de turmă” cu mult înainte ca Statele Unite să o facă. În acest caz, ele ar putea avea capacitate disponibilă în fabricile de vaccinuri. 

Alternativa, sugerează Arthur M. Silverstein, un istoric medical de la Școala de Medicină Johns Hopkins, pensionat, guvernul ar putea prelua și steriliza fabricile de alcool sau bere existente, care au cuve mari de fermentare. „Orice distilerie ar putea fi convertită”, a spus el. 

Este probabil ca tratamentele să apară primele

Pe termen scurt, experții sunt mai optimiști în ceea ce privește tratamentele decât vaccinurile. Mai mulți consideră că așa-numitul ser convalescent poate funcționa.

Tehnica de bază este folosită de mai bine de un secol: sângele este extras de la persoanele care s-au vindecat de o boală, apoi este filtrat pentru a îndepărta tot, cu excepția anticorpilor. Imunoglobulina bogată în anticorpi este injectată la pacienți.

Obstacolul: există relativ puțini supraviețuitori acum de la care să recoltezi sânge.

În epoca pre-vaccin, anticorpii erau „crescuți” în cai și oi. Dar acest proces era greu de păstrat steril, iar proteinele animale au declanșat uneori reacții alergice.

Alternativa modernă sunt anticorpii monoclonali. Aceste regimuri de tratament, care au fost, recent, la un pas de a învinge epidemia de Ebola în estul Congo-ului, sunt cele mai promițătoare pe termen scurt, au spus specialiștii.

Se aleg cei mai eficienți anticorpi, iar genele care le produc sunt introduse într-un virus benign care va crește într-o zeamă de celule.

Dar, la fel ca în cazul vaccinurilor, creșterea și purificarea anticorpilor monoclonali necesită timp. În teorie, cu o producție suficientă, aceștia ar putea fi folosiți nu doar pentru a salva vieți, ci și pentru a proteja cadrele din linia întâi.

Anticorpii pot rezista săptămâni înainte de a se descompune – cât de mult depinde de numeroși factori, a menționat dr. Silverstein – și nu pot ucide virusul care este deja ascuns în celule.

A avea o pilulă preventivă zilnică ar fi o soluție și mai bună, deoarece pastilele pot fi sintetizate în fabrici mult mai rapid decât pot fi cultivate și purificate vaccinurile sau anticorpii.

Dar chiar dacă s-ar inventa una, producția ar trebui să se accelereze până când va fi la fel de omniprezentă ca aspirina, astfel încât 300 de milioane de americani să o poată lua zilnic.

Președintele Trump a menționat atât de des hidroxiclorochina și azitromicina, încât conferințele sale de știri sună ca pauzele de publicitate. Dar toți experții au fost de acord cu Dr. Fauci că nu trebuie luată nicio decizie până la finalizarea studiilor clinice.

Unii au amintit că în anii ’50 testarea inadecvată a talidomidei a determinat nașterea a mii de copii cu malformații ale membrelor. Mai multe studii pe hidroxiclorochină au fost oprite după ce pacienții care au primit doze mari au început să aibă ritmuri cardiace anormale.

„Mă îndoiesc că cineva va tolera doze mari și există probleme de vedere dacă se acumulează”, a spus dr. Barry. „Dar ar fi interesant să vedem dacă ar putea funcționa ca un medicament de tip PrEP”, a adăugat ea, referindu-se la pastilele utilizate pentru a preveni H.I.V.

Alții au fost mai duri, în special față de ideea lui Trump de a combina clorochina cu azitromicina.

„Este o prostie totală”, spune dr. Luciana Borio, fost director pentru pregătire medicală și apărare biologică în cadrul Consiliului Național de Securitate. „I-am spus familiei mele, dacă o să iau Covid, să nu-mi dea această combinație de medicamente.”

Clorochina ar putea proteja pacienții internați cu pneumonie împotriva furtunilor letale de citokine, deoarece amortizează reacțiile imune, au spus mai mulți medici.

Acest lucru nu îl face totuși util pentru prevenirea infecțiilor, așa cum a sugerat Donald Trump că ar fi, deoarece nu are proprietăți antivirale cunoscute.

Mai multe antivirale, inclusiv remdesivir, favoripiravir și baloxavir, sunt testate împotriva coronavirusului; ultimele două sunt medicamente antigripale.

Rezultatele testării a diferite combinații în China urmează a fi cunoscute până luna viitoare, dar vor fi mici și, posibil, neconcludente, deoarece medicii de acolo au rămas fără pacienți pe care să facă teste. Datele de încheiere pentru cele mai multe teste din Statele Unite nu sunt încă stabilite (…)

După ce pandemia va trece, revenirea Americii poate fi rapidă. Economia s-a redresat după ambele războaie mondiale, spune dr. Mulder.

Dar căderea psihologică va fi mai greu de măsurat. Izolarea și sărăcia cauzate de o întrerupere lungă pot duce la creșterea cazurilor de abuz în familie, depresie și sinucidere.

 (…)

În perioada de după ambele războaie, a menționat dr. Mulder, societatea și veniturile au devenit mai egale. Fondurile create pentru pensiile veteranilor și văduvelor au dus la crearea de rețele de siguranță socială, au fost adoptate măsuri precum creditele ipotecare G.I. Bill și V.A., sindicatele au devenit mai puternice, iar scutirile fiscale pentru bogați s-au diminuat. 

Dacă un vaccin salvează vieți, mulți americani ar putea deveni mai puțin suspicioși față de medicina convențională și vor accepta mai mult știința în general – inclusiv schimbările climatice, spun specialiștii. 

Cerul albastru care a strălucit deasupra orașelor americane în această perioadă de blocaj ar putea chiar să devină permanent.

1 COMENTARIU

  1. In concluzie ne va lua dracu’… clar… dacă americanii stau și se uită că curca în lemne, atunci amărăștenii din Europa ce șanse mai au… așa că fraților cât mai e timp, trăi nineacă..cine dracu’ mai cumpără mașini, case,…uite in state la un galon de benzina îți dă jumătate gratis….în Franța litrul a ajuns la jumătate de euro…și voi spuneți că industria auto va renaște… aleluia…să terminat …gata adio concedii, mare,munte,… ibiza, Grecia…plua bani…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here