Liberalul Daniel Buda a fost singurul român care a votat împotriva rezoluției Parlamentului European de condamnare a propagandei rusești în UE și a influenței Moscovei în alegerile de pe continent.
Europarlamentarul liberal de la Cluj intră astfel pe listă cu extremiști de stânga, comuniști, radicali de dreapta și partidul Brexit.
Cele mai multe voturi împotrivă – 61 – au venit de la grupul Identitate și Democrație. Aici intră Lega lui Matteo Salvini și Rassemblent National al lui Marine le Pen, două partide despre care se spune că au legături foarte strânse cu Rusia. De asemenea, tot în grupul ID mai găsit AfD (Alternativa pentru Germania), partidul radical de dreapta din Germania, și FPÖ din Austria, o formațiune care chiar are un protocol de colaborare cu Rusia Unită, partidul lui Putin.
Al doilea cel mai mare număr de voturi împotriva condamnării propagandei rusești din UE a venit de la grupul GUE/NGL, un amestec eterogen de comuniști, radicali de stânga, separatiști și ecologiști radicali. Menționăm aici Sinn Fein, (fosta aripă politică a teroriștilor IRA), Partidul Comunist Portughez, Partidul Comunist Ceh, Die Linke (fostul partid comunist est-german), Syriza (partidul lui Alexis Tsipras) și Podemos din Spania (care are legături în Venezuela).
31 de voturi împotrivă au venit și de la eurodeputații neafiliați, unde „grosul” este format din Partidul Brexit. Nigel Farage a votat asemeni colegilor lui, împotrivă.
Pe țări, cele mai multe voturi împotrivă au venit din Italia și Marea Britanie (câte 27), Franța (24) și Germania (21)
Ce spune textul rezoluției?
Textul moțiunii, numite „Interferența străină în alegeri și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene” condamnă cu fermitate implicările unor forțe străine în procesul electoral din UE și dezinformarea de toate felurile, inclusiv cea online.
- tentativele actorilor statali și nestatali din țări terțe de a influența procesul decizional din UE și din statele sale membre, precum și exercitarea de presiuni asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE prin intermediul unor interferențe răuvoitoare fac parte dintr-o tendință mai amplă cu care se confruntă democrațiile din întreaga lume;
- interferența externă poate îmbrăca o mulțime de forme, inclusiv campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială pentru a forma opinia publică, atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică aferentă alegerilor și sprijinul financiar direct și indirect acordat actorilor politici;
- imixtiunea electorală externă constituie o provocare majoră, deoarece prezintă riscuri grave pentru societățile și instituțiile democratice europene, drepturile și libertățile fundamentale, statul de drept, securitatea, bunăstarea economică și, în cele din urmă, suveranitatea Europei;
- statele implicate în imixtiuni în alte țări s-au folosit de interconectarea globală a oamenilor și a economiilor prin mijloace digitale și noi tehnologii, abuzând de aceste mijloace; întrucât mass-media, în special platformele sociale, poate fi exploatată cu ușurință pentru a propaga dezinformarea;
- trebuie informată opinia publică despre campaniile de dezinformare ale Rusiei, aceasta fiind principala sursă de dezinformare în Europa;
- există actori statali și nestatali din țări terțe, altele decât Rusia, implicați în intervenții rău intenționate în dezbaterile publice europene;
- există actori statali și nestatali din țări terțe, altele decât Rusia, implicați în intervenții rău intenționate în dezbaterile publice europene;
- imixtiunea în alegeri face parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid și că, prin urmare, a avea o reacție pe măsură rămâne o chestiune de securitate și de politică externă de bază;
- o mare parte a acestor interferențe fiind în beneficiul candidaților anti-UE, extremiști de extremă dreaptă și populiști
- profunda îngrijorare față de natura extrem de periculoasă a propagandei ruse în special și roagă Comisia și Consiliul să elaboreze o strategie eficace și detaliată de contracarare rapidă și robustă a strategiilor de dezinformare ale Rusiei;
- numărul cazurilor de dezinformare atribuite surselor ruse colectate de Grupul operativ pentru comunicarea strategică privind Europa de Est din ianuarie 2019 încoace (998 de cazuri) este mai mult decât dublu față perioada corespunzătoare din 2018 (434 de cazuri);
TEXTUL COMPLET AL MOȚIUNII ADOPTATE, AICI
Mai puțini europarlamentari au votat împotriva rezoluției PE de condamnare a comunismului.
[…] Daniel Buda (PNL), singurul român care s-a opus condamnării în PE a propagandei rusești […]