Dacă președintele Vladimir V. Putin caută sprijin și aprobare internațională pentru invadarea Ucrainei, atunci el poate apela la internetul chinez, notează The New York Times.
<< Utilizatorii săi l-au numit „Putin cel Mare”, „cea mai bună moștenire a fostei Uniuni Sovietice” și „cel mai mare strateg al acestui secol”. I-au penalizat pe rușii care au protestat împotriva războiului, spunând că au fost spălați pe creier de către Statele Unite.
Discursul de joi al domnului Putin, care a descris în esență conflictul drept unul purtat împotriva Occidentului, a câștigat urale puternice pe rețelele sociale chineze. Mulți oameni au spus că au fost emoționați până la lacrimi. „Dacă aș fi rus, Putin ar fi credința mea, lumina mea”, a scris @jinyujiyiliangxiaokou, un utilizator al platformei de tip Twitter, Weibo.
Pe măsură ce lumea condamnă în mod covârșitor invadarea Ucrainei de către Rusia, internetul chinez, în cea mai mare parte, este pro-Rusia, pro-război și pro-Putin.
Prezentarea Rusiei de către domnul Putin ca victimă a agresiunii politice, ideologice și militare a Occidentului a rezonat profund la mulți pe rețelele de socializare. Se potrivește cu narațiunea Chinei, conform căreia Statele Unite și aliații săi se tem de ascensiunea Chinei și de ordinea mondială alternativă pe care ar putea-o crea.
La rândul său, guvernul chinez, cel mai puternic partener al Rusiei, a fost mai circumspect. Oficialii au refuzat să numească invazie invazia Rusiei și nici nu au condamnat-o. Dar nici nu au susținut-o.
Sub conducerea lui Xi Jinping, China a adoptat o atitudine mai de confruntare în politica externă, în ultimii ani. Diplomații săi, jurnaliștii din mass-media de stat și unii dintre cei mai influenți consilieri ai guvernului sunt mult mai stăpâni decât odinioară.
Împreună, au contribuit la formarea unei generații de războinici online care privesc lumea ca pe un joc cu sumă zero între China și Occident, în special Statele Unite.
O traducere a discursului domnului Putin de joi de către un site de știri naționalist a devenit cel puțin virală. Hashtag-ul Weibo #putin10000wordsspeechfulltext a primit 1,1 miliarde de vizualizări în 24 de ore.
„Acesta este un discurs exemplar de mobilizare de război”, a spus un utilizator Weibo, @apjam.
„De ce am fost mișcat până la lacrimi de discurs?” a scris @ASsicangyueliang. „Pentru că tot așa au tratat China.”
În cea mai mare parte, utilizatorii online tineri și naționaliști ca aceștia, cunoscuți sub numele de „little pinks” în China, și își iau lumina de la așa-numiții diplomați „războinici lup” care par să savureze bătălia verbală cu jurnaliștii și omologii lor occidentali.
Cu o zi înainte de invazia Rusiei, de exemplu, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe a declarat, într-un briefing de presă zilnic, că Statele Unite sunt „vinovatele” din spatele tensiunilor în privința Ucrainei.
„Când SUA au condus cinci valuri de expansiune NATO spre est până la ușa Rusiei și au desfășurat arme strategice ofensive avansate, încălcând asigurările pe care le-a dat Rusiei, s-au gândit vreodată la consecințele împingerii unei țări mari la zid?”, a întrebat purtătoarea de cuvânt, Hua Chunying.
A doua zi, când doamna Hua era asaltată de întrebări dacă China a considerat „operațiunea militară specială” a Rusiei o invazie, ea a transformat informația într-o critică la adresa Statelor Unite. „Puteți întreba SUA: au pornit focul și au aprins flăcările”, a spus ea. „Cum vor stinge focul acum?”
Ea s-a înfuriat pe comentariul Departamentului de Stat al SUA, conform căruia China ar trebui să respecte suveranitatea statului și integritatea teritorială, un principiu de lungă durată al politicii externe chineze.
„SUA nu se află în situația de a descuraja China”, a spus ea. Apoi ea a menționat cei trei jurnaliști care au fost uciși în bombardamentul NATO asupra Ambasadei Chinei, de la Belgrad, în 1999, un incident tragic care a determinat o răspândire a protestelor anti-SUA, în China.
„NATO încă mai are față de poporul chinez o datorie de sânge”, a spus ea.
Acea propoziție a devenit principalul hashtag Weibo în timp ce Rusia bombarda Ucraina. Hashtag-ul, creat de ziarul de stat People’s Daily, a fost vizualizat de peste un miliard de ori. În postările de mai jos, utilizatorii au numit Statele Unite un „instigator la război” și un „tigru de hârtie”.
Alți utilizatori Weibo au fost uimiți. „Dacă aș fi căutat doar pe Weibo”, a scris utilizatorul @____26156, „aș fi crezut că Statele Unite au invadat Ucraina.”
Sentimentul puternic pro-război, în online, i-a șocat pe mulți chinezi. Unii utilizatori WeChat de pe cronologia mea au avertizat că vor bloca pe orice susținător al lui Putin. Mulți oameni au împărtășit articole despre istoria lungă și tulbure a Chinei cu vecinul său, inclusiv anexarea rusă a teritoriului chinez și un conflict de graniță cu Uniunea Sovietică la sfârșitul anilor 1960.
Un articol WeChat, distribuit pe scară largă, a fost intitulat „Toți cei care încurajează războiul sunt niște idioți”, plus o insultă. „Marea narațiune a naționalismului și a șovinismului marii puteri le-a stors ultima parte de umanitate”, a scris autorul.
În cele din urmă, a fost șters de WeChat pentru încălcarea reglementărilor.
Sentimentul pro-Rusia este în concordanță cu solidaritatea oficială în creștere a celor două țări, culminând cu o declarație comună, pe 4 februarie, când domnul Putin s-a întâlnit cu domnul Xi la Beijing la Jocurile Olimpice de iarnă.
Prietenia dintre țări „nu are limite”, au declarat ei.
Având în vedere că liderii s-au întâlnit cu doar câteva săptămâni înainte de invazie, ar fi de înțeles să concluzionam că China ar fi trebuit să cunoască mai bine planurile Kremlinului. Dar dovezile tot mai mari sugerează că așa-numita cameră de ecou a instituției politicii externe a Chinei ar fi putut induce în eroare nu numai utilizatorii de internet ai țării, ci și pe propriii oficiali.
Colegul meu, Edward Wong, a raportat că pe o perioadă de trei luni, înalți oficiali americani au avut întâlniri cu omologii lor chinezi și au împărtășit informații care detaliau concentrarea de trupe făcută de Rusia în jurul Ucrainei. Americanii le-au cerut oficialilor chinezi să intervină pe lângă ruși și să le spună să nu invadeze.
Chinezii i-au respins pe americani, spunând că nu cred că este în lucru o invazie. Serviciile de informații americane au arătat că, într-o ocazie, Beijingul a împărtășit informațiile americanilor cu Moscova.
Discursurile recente ale unora dintre cei mai influenți consilieri ai Chinei la guvern cu privire la relațiile internaționale sugerează că acel calcul greșit s-ar fi putut baza pe neîncrederea profundă în Statele Unite. Ei au văzut-o ca pe o putere în declin care dorea să impulsioneze războiul cu informații false, deoarece ar fi în beneficiul Statelor Unite, financiar și strategic.
Jin Canrong, profesor la Universitatea Renmin din Beijing, a declarat pentru postul de stat China Central Television, sau CCTV, pe 20 februarie, că guvernul SUA a vorbit despre un război iminent, deoarece o Europă instabilă ar ajuta Washingtonul, precum și finanțarea industriiei energetice a țării. După ce a început războiul, el a recunoscut celor 2,4 milioane de adepți Weibo că a fost surprins.
Chiar înainte de invazie, Shen Yi, profesor la Universitatea Fudan din Shanghai, a ridiculizat predicțiile de război ale administrației Biden într-un program video de 52 de minute. „De ce „Sleepy Joe” a folosit informații de așa o proastă calitate asupra Ucrainei și Rusiei?” a întrebat el, folosind porecla preferată a lui Donald Trump pentru președintele Biden.
La începutul săptămânii, domnul Shen a susținut o conferință telefonică despre criza din Ucraina cu clienții unei agenții de brokeraj, intitulată „Un război care nu va fi purtat”.
Când au început luptele, și el a recunoscut adepților săi de pe Weibo, care numără 1,6 milioane, că a greșit.
Emoții naționaliste pe rețelele de socializare au fost stârnite și de Ambasada Chinei din Ucraina. Spre deosebire de majoritatea ambasadelor din Kiev, aceasta nu și-a îndemnat cetățenii să plece. La câteva ore de la începutul războiului, i-a sfătuit pe chinezi să afișeze steagul roșu al țării în mod vizibil pe vehiculele lor atunci când călătoresc, indicând că acesta va oferi protecție.
Cotidianul People’s Daily, CCTV și multe agenții guvernamentale de top au postat despre asta pe Weibo. Mulți oameni au folosit hashtag-ul #theChineserewillprotectyou, referindu-se la steag.
Ideea a făcut ecou unui film, blockbuster-ul chinezesc din 2017, „Wolf Warrior 2”, care se termină cu eroul care îi duce în siguranță pe ceilalți pasageri printr-o zonă de război din Africa, în timp ce ține sus steagul chinez. „Este chinezesc”, spune un luptător înarmat. „Nu trage”.
Două zile mai târziu, ambasada a inversat cursul, îndemnând cetățenii chinezi să nu afișeze nimic care să le dezvăluie identitatea. Chinezii care locuiesc în Ucraina i-au sfătuit pe concetăţeni să nu facă comentarii pe reţelele de socializare, care le-ar putea pune în pericol securitatea.
Pe măsură ce războiul se prelungește, și mai ales dacă Beijingul își calibrează poziția în fața unei reacții internaționale, sentimentul online pro-rus din China ar putea scădea. Între timp, alți internauți devin nerăbdători față de naționaliști.
„Putin ar trebui să-i înroleze pe acești little pinks chinezi și să-i trimită în prima linie”, a scris utilizatorul Weibo @xinshuiqingliu. „Sunt fanii săi înfocați și niște luptători extrem de curajoși.” >>
