- O analiză The Economist
<< Anul acesta, Donald Trump și-a găsit o ocupație cu America Latină. A încercat, fără succes, să folosească tarife și sancțiuni pentru a forța Brazilia să oprească procesul aliatului său, fostul președinte de dreapta Jair Bolsonaro; a oferit sprijin financiar pentru a stabiliza peso-ul argentinian și pentru a-l ajuta pe președintele Javier Milei să treacă prin alegerile de la mijlocul mandatului; aruncă în aer ceea ce Pentagonul său numește bărci ale traficanților de droguri de pe coastele Venezuelei și Columbiei; îl amenință cu forța militară pe dictatorul Venezuelei, Nicolás Maduro.
Obiectivele lui Trump sunt rareori clare, dar cea mai recentă intervenție a sa, în micul stat Honduras, stabilește un nou nivel de nebulozitate. Pe 26 noiembrie, cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale tripartite, Trump l-a susținut pe Nasry „Tito” Asfura, candidatul de dreapta al Partidului Național, spunând că ar putea lucra împreună pentru a combate „narco-comuniștii”. Pe 28 noiembrie, Trump a adăugat că alegerea oricui altcuiva decât a lui Asfura l-ar face să întrerupă ajutorul american pentru Honduras. Apoi l-a grațiat pe Juan Orlando Hernández, un fost președinte provenit din partidul lui Asfura, condamnat la 45 de ani de închisoare în Statele Unite, în 2024, pentru conspirație cu cartelurile de droguri. Hernández a fost eliberat pe 2 decembrie.
Impactul asupra cursei electorale este neclar. Unii hondurieni spun că l-au susținut pe Asfura în speranța că acesta ar putea menține relații bune cu Statele Unite. Alții spun că eliberarea lui Hernández, care transformase Hondurasul într-un narco-stat, i-a convins să nu voteze pentru partidul acestuia. Contrar afirmațiilor lui Trump, cei mai mulți hondurieni nu doriseră eliberarea lui Hernández.
Până la finalul nopții electorale, cu 34% din voturi numărate, Asfura conducea cu 23.000 de voturi, adică 2%, dar diferența se micșora. Pe 3 decembrie, când The Economist a intrat la tipar și cu 80% din voturi numărate, Salvador Nasralla, un fost prezentator de televiziune care reprezintă Partidul Liberal de centru-dreapta, trecuse în față cu aproximativ 20.000 de voturi. Comisia electorală are până la 30 de zile pentru a certifica rezultatul.
Relieful muntos al Hondurasului face ca numărarea voturilor să fie lentă. Rezultatul preliminar publicat în noaptea votului se bazează pe numărători din secțiile de votare cu acces la internet și înclină, așadar, în favoarea alegătorilor din mediul urban. Procesele-verbale și urnele sigilate din secțiile aflate în mediul rural au fost predate armatei care le transportă la Consiliul Electoral Național pentru procesare. Într-un scrutin strâns, acest lucru generează întârzieri și o deviere inevitabilă a trendului împotriva candidatului urban – un lucru periculos într-o țară cu un lung istoric de alegeri contestate. Trump agravează mult situația. Pe 2 decembrie, când Nasralla a preluat conducerea, Trump a acuzat fraude și a avertizat că țara va avea „al naibii de plătit”.
Sprijinul lui Trump pentru Asfura pare să provină din antipatia față de aripa de stânga a Hondurasului, aflată sub conducerea președintei Xiomara Castro, din Partidul Libertate și Refondare (Libre). Trump l-ar putea detesta și pe Nasralla pentru că a candidat împotriva Partidului Național pe o listă comună cu Libre în 2021. Trump i-a prezentat atât pe el, cât și pe Rixi Moncada, candidata Libre, drept comuniști, în ciuda faptului că Nasralla a fost întotdeauna în mod deschis pro-american.
Grațierea pare să își aibă rădăcinile într-un sentiment împărtășit de victimizare. Hernández spune că atât el, cât și Trump au fost țintele persecuției politice din partea „forțelor radicale de stânga”. Nu contează că investigația americană care l-a trimise după gratii avusese loc în timpul primului mandat al lui Trump. Eforturile intense de lobby, precum cele care l-au convins pe Trump să lovească Brazilia cu tarife, au jucat un rol în ambele decizii.
Mișcarea aceasta subminează coerența războiului lui Trump împotriva drogurilor. De ce să-l ameninți pe Maduro, ale cărui presupuse legături cu cartelurile de droguri sunt neprobate, în timp ce îl eliberezi pe Hernández, condamnat într-un proces deschis? Decizia i-a înfuriat pe mulți. „Nebunie”, spune un oficial din cadrul DEA (agenția federală anti-drog a SUA – n.tr.). Hernández se numără „chiar printre șefii narcotraficanți pe care i-ai vedea în serialul Narcos de pe Netflix”, spune Enrique Roig, un fost oficial al Departamentului de Stat.
În toiul dramei trumpiene, dorințele celor 11 milioane de cetățeni ai Hondurasului au primit puțină atenție. Criminalitatea este omniprezentă. Economia stagnează, corupția este endemică. Trump pare să nu dea nicio importanță acestor lucruri. >>
