Pentru a controla criza, trebuie oprite prescripțiile lipsite de diagnostic adecvat, susține chirurgul și politicianul Ara Darzi, într-un articol publicat în The Economist.
<< Mi-am petrecut o mare parte a carierei la Spitalul St. Mary din Londra, aflat la o aruncătură de băț de laboratorul unde, în 1928, Sir Alexander Fleming a făcut descoperirea epocală a penicilinei, primul antibiotic. De atunci, milioane de vieți au fost salvate, iar la un moment dat s-a crezut că aceste medicamente pun capăt bolilor infecțioase. Însă acest vis s-a spulberat pe măsură ce bacteriile rezistente la antibiotice s-au înmulțit.
Astăzi, infecțiile netratabile, pentru care nu există antibiotice, provoacă peste 1 milion de decese pe an, la nivel global, număr care se preconizează că va crește de zece ori până în 2050, iar astfel depășindu-l pe cel al deceselor cauzate de cancer.
Sunt necesare acțiuni radicale. Pentru doar a doua oară în istoria sa, Adunarea Generală a ONU se va reuni săptămâna aceasta pentru a aborda această amenințare globală și pentru a proteja omenirea de o epocă post-antimicrobiană, în care infecțiile simple devin fatale, iar intervențiile chirurgicale de rutină devin prea riscante pentru a fi realizate.
O problemă esențială este aceea că antibioticele le sunt prescrise prea ușor pacienților și utilizate prea pe scară largă în agricultură. Acest lucru se întâmplă pentru că sunt ieftine și au puține efecte dăunătoare imediate.
Cred că trebuie stabilit un nou obiectiv îndrăzneț: până în 2030, niciun antibiotic nu ar mai trebui prescris fără un diagnostic adecvat care să identifice cauza principală ca fiind o infecție bacteriană.
Acesta este un obiectiv ambițios care va necesita o cooperare fără precedent, investiții semnificative în tehnologii de diagnosticare și o schimbare fundamentală în practicile de prescriere la nivel global, inclusiv acces la diagnostice accesibile și sprijin din partea țărilor mai bogate pentru cele mai sărace. Vor exista excepții, cum ar fi în cazurile de suspiciune de sepsis care poate pune viața în pericol și unde tratamentul trebuie început imediat. Însă, pe măsură ce viteza testării se îmbunătățește, lista excepțiilor se va micșora.
Abuzul de antibiotice apare deoarece medicii iau decizii legate de tratament într-un vid informațional. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, iar în îngrijirea primară cel puțin 20% dintre prescripții sunt inadecvate. În unele părți ale lumii, pacienții pot obține antibiotice fără rețetă.
Acest lucru contravine unui principiu fundamental al siguranței pacienților: cel de a le oferi medicamentele potrivite, în dozele corecte, la momentul potrivit, pe calea potrivită. Și creează așteptări greșite în rândul lor, anume că antibioticele vor fi administrate ușor, indiferent de cauza reală a bolii.
Imaginați-vă că am avea un test similar cu cel pentru COVID care ar putea fi autoadministrat și care să le spună rapid pacienților și clinicienilor ce tratează. Ar fi o transformare revoluționară.
Astfel de teste devin disponibile. În iunie, premiul Longitude de 8 milioane de lire sterline (10,4 milioane de dolari) a fost acordat unei companii suedeze, Sysmex Astrego, pentru dezvoltarea unui test care, în 15 minute, poate detecta care infecții ale tractului urinar sunt cauzate de bacterii și, în 45 de minute, poate indica la ce antibiotice sunt sensibile.
Provocarea în ceea ce privește adoptarea pe scară largă a testului este că, în prezent, e mult mai scump (25 de lire sterline în privat) decât antibioticele. Acest lucru trebuie să se schimbe, printr-o combinație de scalare și inovație, pentru a reduce costurile de fabricație și diagnostic. În același timp, prețul antibioticelor trebuie să țină cont de externalitățile tratării și controlului infecțiilor rezistente.
Diagnosticul a fost în mod istoric subevaluat, fiind partenerul slab al sistemului de sănătate. Am văzut acest lucru în timpul COVID-19, care a expus capacitatea de testare rușinos de slabă a lumii. Trebuie să schimbăm mentalitatea politicienilor și a comisarilor din domeniul sănătății și să realiniem stimulentele, prin reglementare, dacă este necesar.
Un acces mai ușor al pacienților la teste de diagnosticare va transforma, de asemenea, monitorizarea bolilor. Acestea vor oferi o imagine în timp real a răspândirii infecțiilor, a evoluției modelului de transmisie și a rezistenței. Acest lucru va ajuta la prevenirea apariției focarelor, cu rezultate rapid disponibile pentru ca clinicienii să poată acționa.
Există un premiu și mai mare: democratizarea diagnosticului. Prea mult timp acesta a depins de serviciile de sănătate, nu de pacient. Acest lucru ridică bariere de acces și costuri.
Oricine, oriunde, este în risc de a contracta o infecție potențial fatală, rezistentă la medicamente. Însă criza cea mai gravă este în țările sărace și cu venituri medii, ca și în rândul pacienților cu multiple afecțiuni medicale. Capacitatea de a efectua teste fără a necesita acces la clinici sau alte medii tradiționale de sănătate este esențială pentru a asigura pacienților informațiile necesare pentru a lua decizii legate de sănătatea lor.
Testarea la punctul de îngrijire a transformat îngrijirea HIV, permițând pacienților să oprească transmiterea virusului și să prevină apariția SIDA prin inițierea tratamentului cu medicamente antiretrovirale. Așa cum HIV a devenit o responsabilitate globală, la fel trebuie să se întâmple și cu rezistența la antibiotice.
Este o provocare unică și nu poate fi controlată doar prin știință. Antibioticele noi și eficiente sunt, desigur, cruciale. Însă cercetarea inovatoare va fi inutilă dacă nu este însoțită de schimbări pe scară largă la nivel de comportament. În mod crucial, trebuie să învățăm să folosim cu înțelepciune antibioticele pe care deja le avem.
Avem nevoie de o mișcare globală pentru a proteja umanitatea de amenințarea în creștere. Implicarea publicului este esențială pentru o problemă care prezintă provocări atât de mari.
Implicarea publicului este centrală în Fleming Initiative, un efort comun de abordare a rezistenței la antimicrobiene, pe care îl conduc. Aceasta va crește conștientizarea, va stimula inovația interdisciplinară în cercetare, tehnologie și politică și va implica pacienți, medici, fermieri și nu numai în dezvoltarea de măsuri care să răspundă nevoilor locale. Această muncă a început deja. În aprilie, am lansat o rețea media, CHAIN, care, printre altele, produce videoclipuri care fac mai atractive și accesibile informațiile despre infecțiile rezistente.
Au trecut opt ani de când ONU a convenit pentru prima dată să limiteze ascensiunea infecțiilor rezistente la medicamente, dar progresele înregistrate de atunci au fost slabe. Antibioticele au stat la baza progreselor medicale în ultimul secol. Trebuie să le menținem eficace pentru a susține tot ceea ce se întâmplă în medicină în următorul secol. >>
