În ciuda începerii campaniilor de vaccinare, expertul britanic în sănătate publică, Jeremy Farrar, nu crede că va exista o revenire rapidă la normalitate. În schimb, începe o „nouă fază periculoasă a pandemiei”, spune acesta, într-un interviu acordat publicației germane, Der Spiegel.
În vârstă de 59 de ani, Farrar este directorul Wellcome Trust, conducând a doua cea mai mare fundație din lume care susține cercetarea medicală. Timp de 18 ani, a fost șef al unității de cercetare clinică la Spitalul pentru Boli Tropicale din Ho Chi Minh, Vietnam, și este consilier al Organizației Mondiale a Sănătății.
DER SPIEGEL: Dr. Farrar, ne vom recupera viața normală, în 2021?
Farrar: Cred că este puțin probabil să putem reveni la o stare complet normală încă din acest an. 2020 a fost o experiență profund traumatizantă pentru oameni. Mulți au pierdut rude și prieteni. Copiii nu au putut merge la școală, adulții nu au putut merge la muncă.
DER SPIEGEL: Vom putea învinge coronavirusul anul acesta?
Farrar: Dacă procedăm cu trebuie, da. Știm cum să ținem virusul la distanță prin restricții de contact. În plus, populații mari din întreaga lume ar putea fi vaccinate împotriva COVID-19 în prima jumătate a noului an. Coroborând aceste două măsuri, putem spera că toamna sau iarna viitoare va marca începutul erei post-COVID. Până atunci, însă, intrăm într-o nouă fază periculoasă a pandemiei.
DER SPIEGEL: Vă referiți la noile tulpini ale virusului, apărute în Marea Britanie și Africa de Sud?
Farrar: Da. Acești mutanți sunt semnificativ mai contagioși și au devenit variantele dominante ale virusului în aceste țări, în doar câteva săptămâni. Mutantul britanic a fost găsit deja în alte câteva țări, inclusiv în Germania. Cred că este inevitabil ca aceste noi variante să se răspândească și să devină în curând dominante în întreaga lume. Acest lucru va face mult mai dificilă ținerea sub control a pandemiei – iar lucrurile s-ar putea agrava dacă virusul continuă să se modifice. Ne aflăm acum într-o cursă dramatică împotriva unui virus în schimbare, aflat sub o enormă presiune imună.
DER SPIEGEL: Ce trebuie să facem pentru a câștiga cursa?
Farrar: În primul rând, trebuie să luăm măsuri urgente și foarte dure pentru a încetini răspândirea Sars-CoV-2 și a noilor sale variante. Și în al doilea rând, trebuie să vaccinăm părți mari din populația globală cât mai repede posibil, în prima jumătate a anului 2021 – trebuie să o facem înainte de vară. Dacă o lăsăm până toamnă, nu ar fi suficient de rapid. Am vedea un alt val în iarna lui 2021. Deci, Germania, de exemplu, trebuie să vaccineze mai mult de 4 milioane de oameni pe săptămână. Ne confruntăm cu o provocare imensă.
DER SPIEGEL: Dar obiectivul de a vaccina o mare parte a populației până în vară nu poate fi atins cu cele două vaccinuri de la BioNTech, care este deja administrat, și cu Moderna, care se așteaptă să fie autorizat pentru utilizare în Europa săptămâna aceasta.
Farrar: Este adevărat, aceste vaccinuri ARNm sunt importante, dar în curând vor exista și alte vaccinuri. Vaccinul de la AstraZeneca și Universitatea Oxford tocmai a primit aprobarea de urgență, în Regatul Unit. Sperăm că vaccinul vector de la Johnson & Johnson va fi de asemenea aprobat în curând. Aceste vaccinuri sunt atât de importante, încât pot fi utilizate în întreaga lume. La vaccinul AstraZeneca, eficacitatea este între 62 și 90% și știm că poate preveni formele severe. Niciunul dintre participanții la studiu care a primit vaccinul nu a trebuit să meargă la spital.
DER SPIEGEL: Există pericolul ca vaccinurile să nu mai funcționeze împotriva noilor variante?
Farrar: Până în prezent, nu există indicii în acest sens. Până în prezent, nu există dovezi în acest sens. Dar există temeri că anticorpii monoclonali dezvoltați pentru tratamentul acut al pacienților cu COVID-19 s-ar putea să nu funcționeze la fel de bine în varianta sud-africană. Dacă virusul este lăsat să se răspândească necontrolat, crește riscul apariției mutațiilor care oferă Sars-CoV-2 un avantaj și mai mare. Este doar o chestiune de timp. Nu ar fi o surpriză dacă, la un moment dat, virusul s-a schimbat atât de mult încât vaccinurile nu mai funcționează. Apoi, ar trebui să urmărim neajutorați, în timp ce pandemia revine, chiar dacă toată lumea a fost deja vaccinată – un scenariu horror.
DER SPIEGEL: Ne putem pregăti pentru o astfel de urgență?
Farrar: Trebuie să dezvoltăm urgent vaccinuri și medicamente de a doua generație care vizează mai multe proteine ale virusului evitând noile variante. Și trebuie să urmărim cu atenție evoluția virusului în întreaga lume. Pentru a detecta noi variante în timp, este necesară decodarea secvenței genetice a virusului în multe alte probe de la persoane infectate. Din păcate, Germania – ca multe alte țări – nu secvențiază suficiente virusuri. Germania are mult de recuperat. Pot apărea noi mutanți oriunde în lume, deci este în interesul nostru să sprijinim Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să coordoneze supravegherea la nivel global.
DER SPIEGEL: Ați susținut întotdeauna menținerea școlilor deschise cât mai mult posibil. Cum ar trebui să procedeze Germania după sfârșitul sărbătorilor de Crăciun?
Farrar: Este tragic, dar cred că este imposibil să redeschidem rapid școlile din Germania, din cauza nivelului de infecții. O astfel de măsură ar accelera foarte mult răspândirea virusului și a noii variante.
DER SPIEGEL: Ce v-a surprins cel mai mult la pandemia de coronavirus?
Farrar: Că Africa a fost până acum mult mai puțin afectată decât ne temeam. Mă așteptam ca noul coronavirus să fie o problemă uriașă pentru continent; dar cel puțin până acum, nu s-a dovedit a fi cazul.
DER SPIEGEL: S-ar mai putea schimba asta?
Farrar: Din păcate, da. Africa are decenii de experiență în ceea ce privește epidemiile, populația este mai tânără decât în Europa, mai puțin conectată și climatul mai cald a fost de ajuto, de asemenea. Dar mă tem că noua variantă din Africa de Sud s-ar putea răspândi în curând pe întregul continent african și să schimbe totul. Asta mă îngrijorează foarte mult.
DER SPIEGEL: Ați militat din timp pentru o distribuție echitabilă a vaccinurilor. Se va reuși?
Farrar: Există o șansă – și trebuie să reușească. Distribuția corectă a vaccinurilor nu ține doar de motive morale. Dacă începem prin vaccinarea doar a persoanelor din țările bogate, permițând în același timp virusului să se răspândească fără control în Africa, India și America Centrală și de Sud, atunci vor apărea noi variante în aceste părți ale lumii. Și aceste noi variante vor veni inevitabil în Europa. Atunci ne vom întoarce la primul loc.
DER SPIEGEL: De ce Europa nu a reușit să facă față mai bine pandemiei?
Farrar: SARS-CoV-2 este un virus foarte dificil de controlat. A ajuns acum pe toate continentele de pe planetă, chiar și în Antarctica, probabil că sute de milioane de oameni au fost deja infectați. În Europa, avem o populație îmbătrânită, vulnerabilă la boli severe. Continentul nostru este, de asemenea, dens populat și există o mare diferență între bogați și săraci, ceea ce contribuie și la răspândirea virusului. Și, în cele din urmă, Europa are puțină experiență în tratarea epidemiilor severe, spre deosebire de țările asiatice precum Vietnamul …
DER SPIEGEL: … țara în care ați locuit mulți ani, în calitate de cercetător și medic…
Farrar: … și care se descurcă bine cu noul tip de coronavirus. Am fost în Vietnam în 2003, când a existat un focar al bolii pulmonare SARS și, la scurt timp după aceea, al gripei aviare. Există acolo febra dengue, malaria și multe alte boli infecțioase. Țări precum Vietnamul sunt obișnuite să facă față epidemiilor.
DER SPIEGEL: Vietnam are un sistem cu un singur partid, precum China. Sunt dictaturile mai potrivite pentru combaterea pandemiilor?
Farrar: Nu, nu cred. Uitași-vă la Norvegia, Finlanda, Ghana, Noua Zeelandă și Australia. Toate acestea sunt țări democratice și toate au controlat foarte bine virusul. Ceea ce contează cel mai mult este investiția pe termen lung în sănătatea publică și capacitatea guvernului respectiv de a fi sincer cu cetățenii săi. Este vorba de încrederea dintre cetățeni și politicieni, de strategia corectă de comunicare.
DER SPIEGEL: Ce vreți să spuneți cu asta?
Farrar: Oamenii nu vor să audă neadevăruri. Nu vor să li se promită lucruri pe care cei de la putere nu le pot livra.
DER SPIEGEL: Deci, a fost greșit să creăm speranțe, în Germania, că nu va exista un al doilea lockdown?
Farrar: Oamenii vor transparență și onestitate. Devine dificil atunci când experții din mdiul academic sau politicienii promit prea mult și livrează prea puțin.
DER SPIEGEL: Cum va schimba lumea această pandemie?
Farrar: Este prima provocare reală a secolului XXI, la scară globală. Nu poți să te mai întorci la treburile tale ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Sper cu adevărat că această pandemie ne va forța pe toți să punem la îndoială felul în care trăim. Sper că această epidemie ne va face să ne dăm seama cât de vulnerabili suntem, nu numai la pandemii. Gândiți-vă doar la ceea ce pot face germenii multi-rezistenți sau schimbările climatice.
DER SPIEGEL: Sunteți optimist?
Farrar: Absolut. Dar dacă după o criză nu schimbi lucrurile, ea se va repeta. Din cauza ororilor din cele două războaie mondiale, au fost fondate Organizația Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială și altele. Acestea au fost reforme importante care ne-au ajutat să trăim într-o lume mai bună și mai sigură ca niciodată. Acum trebuie să existe din nou un astfel de efort global.
