Cea de-a opta Reuniune a Dialogului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, desfăşurată marţi, la sediul MAE, a fost finalizată prin adoptarea unei Declaraţii comune a celor două state unde se evidenţiază ca principală concluzie importanţa unităţii transatlantice în prevenirea oricărei viitoare agresiuni şi permiterea atingerii întregului potenţial al Mării Negre ca o conexiune strategică între Europa şi Asia Centrală, informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al MAE, sesiunea Dialogului Strategic, condusă de secretarul de stat pentru afaceri strategice român, Iulian Fota, şi adjunctul principal al asistentului secretarului de stat american, Dereck Hogan, a examinat stadiul colaborării şi liniile principale ale cooperării bilaterale în domeniile majore ale Parteneriatului Strategic România-SUA: politic, apărare, energie, economie, consolidarea relaţiilor interpersonale.
Totodată, agenda Dialogului Strategic a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum proiectele strategice în domeniul energiei nucleare şi perspectivele producţiei de energie regenerabilă, accederea ţării noastre în programul Visa Waiver, aspecte de interes prioritar în colaborarea economică şi comercială, cooperarea în domeniile judiciar şi poliţienesc, combaterea traficului de fiinţe umane, procesul de accedere a României la OCDE.
La finalul celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii cele două delegaţii au adoptat o Declaraţie comună.
În textul Declaraţiei se evidenţiază faptul că Dialogul Strategic SUA – România a avut loc pe fondul celei mai grave ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii.
„La un an de la declanşarea războiului nejustificat şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ne confruntăm cu provocări la adresa securităţii europene, cu efecte de amploare pentru poporul ucrainean şi efecte globale cu privire la securitatea energetică şi alimentară. Invazia brutală lansată de Federaţia Rusă este un atac la adresa suveranităţii Ucrainei şi la ordinea internaţională bazată pe reguli”, se precizează în document.
Se menţionează că delegaţiile română şi americană au acordat o atenţie specială riscului potenţial al acţiunilor destabilizatoare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, în special la adresa securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova.
„România şi Statele Unite rămân angajate în sprijinirea autorităţilor alese în mod democratic ale Republicii Moldova, în eforturile acestora de a-şi consolida rezilienţa politică şi economică, de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială şi de a continua procesul de integrare europeană. Rămânem angajaţi în susţinerea principiilor independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi respectarea dreptului internaţional, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ca bază a arhitecturii de securitate euroatlantice”, se spune în Declaraţia comună.
În acelaşi timp, România şi Statele Unite au analizat progresele înregistrate în cadrul Dialogului Strategic, inclusiv eforturile comune de sprijinire a Ucrainei, a poporului ucrainean şi a regiunii extinse.
„România şi Statele Unite subliniază importanţa critică a porturilor româneşti de la Marea Neagră şi de pe Dunăre pentru comerţul Ucrainei. Statele Unite salută leadership-ul României în creşterea substanţială a capabilităţilor de procesare şi de tranzit, în mod special prin creşterea mai mult decât dublu a capacităţii de tranzit pe Canalul Sulina, şi rămân angajate în identificarea unui sprijin adecvat pentru eforturile continue ale României în acest sens”, se arată în Declaraţia comună.
Conform Declaraţiei comune, ca principală concluzie a Dialogului Strategic, România şi Statele Unite evidenţiază importanţa unităţii transatlantice în prevenirea oricărei viitoare agresiuni şi permiterea atingerii întregului potenţial al Mării Negre ca o conexiune strategică între Europa şi Asia Centrală.
„Cele două părţi au subliniat importanţa acordării unei atenţii speciale cooperării în cadrul NATO, pentru o consolidare mai puternică a apărării şi descurajării în regiunea Mării Negre, o zonă de importanţă strategică pentru Alianţă. Cele două părţi au evaluat cooperarea bilaterală în domeniul energiei, luând notă de progresul semnificativ înregistrat în proiectele-fanion: proiectele nucleare civile de la Cernavodă şi reactorul modular de mici dimensiuni de la Doiceşti. Au subliniat relevanţa crescută a acestor proiecte pentru rezilienţa regiunii Mării Negre, în contextul încercărilor Rusiei de a utiliza aprovizionarea cu energie ca armă”, se susţine în Declaraţia comună.
Nu în ultimul rând, conform documentului, România şi Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea ţării noastre în programul Visa Waiver. Dialogul care a fost iniţiat în 2021 pe acest subiect, la nivel de experţi şi la nivel politic, va continua.
Declaraţia subliniază că această a opta rundă a Dialogului Strategic găzduită la Bucureşti a inclus reprezentanţi la nivel înalt ai ambelor guverne.
„Sesiunea a inclus întrevederi ale grupurilor de lucru înfiinţate în cadrul Dialogului Strategic: securitate regională şi cooperare politică şi militară; evoluţii regionale politice şi economice; cooperare economică bilaterală privind infrastructura, investiţiile şi comerţul; energie; cooperare în domeniile justiţie şi afaceri interne; şi consolidarea relaţiilor interpersonale”, se mai arată în declaraţie.
La reuniune au mai participat reprezentanţi de rang înalt şi experţi din instituţiile româneşti cu atribuţii în domeniu, din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării, precum şi oficiali americani de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării, şi Departamentului Comerţului.
