Romatsa riscă să rămână fără bani pentru plata salariilor controlorilor de trafic aerian, din 15 decembrie, anunță Radio România Actualități, citând surse apropiate situației. Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian nu mai primește contravaloarea serviciilor de trafic aerian de la Organizația Europeană pentru Siguranța Navigării Aeriene – Eurocontrol, iar fondurile mai ajung pentru circa o săptămână. Criza redeschide un subiect uitat de mult: cine sunt și cum și-au făcut averea frații Micula.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Conturile Romatsa au fost poprite în contextul în care frații Ioan și Viorel Micula, considerați investitori suedezi, au câștigat un proces împotriva statului român. Datoria este de aproape 400 de milioane de euro. Speța privește un șir de procese în care statul român a fost acționat în instanțe internaționale de către de Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei. Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

Frații Micula au pus sechestru și pe 22% din acțiunile Nuclearelectrica, precum și pe 58% din acțiunile Compet. Executările silite au fost suspendate provizoriu, până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulate de Ministerul Finanțelor Publice.

Situația s-a repetat și în cazul Conpet, care în data de 28 noiembrie a dat un comunicat similar în care se vorbea despre un sechestru definitiv asupra unui număr de 5.083.372 acțiuni ale companiei, adică 58% din capitalul social. Și în acest caz executarea silită a fost suspendată provizoriu până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulate de MFP.

Cum s-a ajuns ca frații Micula să aibă de recuperat o sumă atât de mare?

Potrivit Economica.net, “pe 11 decembrie 2013, Curtea de Arbitraj de la Washington a a dat câştig de cauză fraţilor Ioan şi Viorel  Micula, cetăţeni suedezi, într-un porces ce datează din 2005 şi prin care cei doi investitori au acuzat statul român că nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi România. Procesul a fost deschis la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităţilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.

Aplicând dobânzi și penalități, datoria statului român a ajuns acum la aproximativ 395 de milioane de euro.”

Cheia întregii afaceri stă în modul suspect în care statul le-a acordat fraților Micula facilitățile fiscale despre care ei spun acum că “li se cuvin.” Încă de la momentul acestei decizii controversate a statului român au existat voci care au atras atenția că acordarea facilităților reprezintă “o schemă” pusă în operă cu complicitatea mai multor înalți demnitari care au transformat statul în finanțator al “suedezilor” Micula. Iată că azi avem de plătit în contul acelor complicități nu 84 de milioane de euro, cât erau inițial facilitățile fiscale “pierdute”, ci aproape 400 de milioane de euro, pentru că între timp s-au adunat dobânzi și penalități.

Un detaliu uitat: La începutul anilor 2000, o investigație a ziarului Evenimentului zilei arăta că, în perioada cât au trăit în Suedia, “investitorii” Micula și-au declarat “venituri zero”, trăiau din ajutoare sociale acordate de guvernul Suediei, într-un bloc pentru săraci, cu chirii subvenționate. Cu acest statut, de asistați social, au sosit în România unde și-au început traseul de investitori “suedezi.”

“Saltul spectculos s-a produs la sfarsitul lui 1994, intre 15 si 25 decembrie, cand fratii Micula au infiintat nu mai putin de 14 firme!

SC Tezalia S.A. este o firma infiintata cu participatie „straina” de capital, 1.261.016 dolari, din care 1.260.000 de dolari reprezinta aportul „in natura” adus de Ioan si Viorel Micula. SC Axatem SA a avut, la infiintare, un aport „in natura” la capitalul social de 1.134.800 de dolari.

SC Temaxa S.A., de 1.135.000 de dolari. Rieni Drinks S.A. a fost infiintata cu un capital de 1.183.800 de dolari, iar SC Xatora S.A., cu un aport de 1.135.000 de dolari. SC Zileto SRL, cu 1.311.000 de dolari. Si acestea sunt doar exemplele mai edificatoare! Xatora si Temaxa S.A. au avut aport la capitalul social aceleasi doua utilaje, respectiv o masina de ambalat lichide „Tetra Bric Aseptic”, evaluata la 1.001.000 de dolari si o masina de aplicat paie, declarata la valoarea de 134.000 de dolari. Insa, nimeni nu s-a sesizat despre aceasta ilegalitate flagranta, astfel ca afacerile au continuat nestingherite.

(…)

Ținand cont de faptul ca Ioan Micula si-a declarat veniturile catre statul suedez doar pana in anul 1993, iar Viorel pana in 1996, exista toate motivele sa credem ca cei doi frati si-au declarat „venituri zero” pentru a primi ajutor social de la statul suedez.

Intre actele pe care Viorel Micula le-a depus la Camera de Comert si Industrie a judetului Bihor pentru infiintarea mai multor firme (Ioan Micula este astazi presedinte al CCI Bihor – n.n.) se afla si cateva declaratii in care apare o adresa din Suedia, la care acesta nu a locuit niciodata.

Viorel Micula a declarat ca ar locui pe strada Narvavagen 26 A, din orasul Vasteras, situat la circa 170 de kilometri de Stockholm, unde, conform oficialitatilor suedeze, niciodata nu a locuit vreun roman. Este vorba de un bloc de locuinte sociale.

In fapt, dupa cum au aratat mai multe publicatii, Viorel Micula a locuit impreuna cu fratele sau, Ioan, tot in Vasteras, dar pe strada Pettersberger 28, tot intr-un bloc de locuinte sociale. Ulterior, cei doi s-au mutat in localitatea Fagersta, un orasel situat la 66 kilometri de Vasteras.

Din motive obscure, Ioan Micula a pastrat, zic unii, chiar si astazi, apartamentul din blocul de locuinte sociale de pe strada Sturevagen 5/A din Fagersta. Desi se stabilise in Romania, el platea chiria pentru locuinta dim Suedia prin Compania Publica Mimer.”

Și un detaliu de culoare. Din banii “aport propriu” cu care și-au capitalizat firmele au cumpărat inclusiv o flotă de tiruri Volvo. Probabil, în semn de mulțumire pentru banii de mâncare și chirie cu care statul suedez i-a sprijinit în anii în care acumulau cunoștiințe ca să devină oligarhi în România.

8 COMENTARII

  1. Cu siguranta ca firele acestei extrem de dubioase afaceri duc in lumea politica a acelor ani! Si uite-asa, un rahat cu ochi care nu si-a luat nici bacalaureatul ajunge sa batjocoreasca un intreg stat! Rusinos! Pe timpul lui Ceasca, asemenea indivizi erau acuzati de sabotaj si pusi la zid, acum ne calaresc! De tot rasu-plansu’!

  2. Soluția e simplă…!!! dacă acești infractori vor sa nenorocească o țară, atunci ai să facem zilnic controale la firmele acestor bandiți… ANAF,agenția de mediu, OPC, agenția de protecție a sănătății…și să-i ardă la amenzi până le -o sta in gât căcaturile alea de sucuri …asta coorborata cu interzicerea vânzării pe teritoriul României a chimicalelor pe post de suc… luați exemplul Norvegiei…a interzis multe lanțuri de magazine din alte țări…și după aia declarare acestor bandiți persoane non grata…să vedem de unde Paștele mă-sii mai vinde …. mai bine lipsă , decât să și bată joc niște golani de noi…Ardeti-i pe unde apucați ..in fiecare zi cate cinci amenzi … și într-o săptămână pleacă ei de nebuni… motive se găsesc cu duiumul…

  3. Pe acesti doi excroci i-am intuit din prima. Cine a semnat contractele pagubase cu mafiotii astia sa plateasca. Neam de neamul lor. ps/de acord cu IonV, daca e si mana vreunui politician -si suta la suta este, sa plateasca in solidar. Mortii mamii lor de banditi.

    • nu e niciun contract cu ei – e vorba de declararea zonei Rieni ca zona defavorizata si de pierderea acestui statut odata cu intrarea Romaniei in UE.

  4. E vorba despre declarare ca zona defavorizata a comunei Rieni, din Bihor. Legea de la momentul respectiv scutea de multe impozite firmele din astfel de zone.

    Problema a aparut la intrarea in UE, cand s-au anulat scutirile de taxe. Fratii Micula au chemat in arbitraj la Washington statul si au cerut daune, calculate pe impozitele de care ar fi trebuit sa fie scutiti.

    Insa tratatul de protejare a investitiilor nu specifica ca firmele suedeze trebuie sa beneficieze de facilitati mai mari decat firmele locale, ci doar ca nu ai voie sa le defavorizezi.

    Era un proces usor de castigat, insa partea dubioasa a actiunii e cum am reusit sa-l pierdem – cine au fost avocatii si cum au aparat ei cauza Romaniei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here