Rusia amenință Republica Moldova cu intervenția militară dacă se încalcă securitatea trupelor rusești în Transnistria. Rușii sunt staționați acolo din 1990, scrie Deutsche Welle.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat joi (01.09.2022) Moldova că „o amenințare la adresa securității trupelor ruse în Transnistria” – o regiune separatistă din estul țării – ar putea duce la o confruntare militară cu Moscova.
”Orice fel de amenințare la adresa securității trupelor ruse ar fi considerat un atac asupra Rusiei în conformitate cu dreptul internațional”, a spus Lavrov într-un interviu acordat televiziunii ruse.
Cu câteva ore mai devreme, șeful diplomației ruse a acuzat-o pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că blochează la televizor negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean. ”Transnistria și noi suntem în favoarea dialogului direct în acest moment, dar judecând după declarațiile publice ale președintelui Maia Sandu și ale echipei guvernamentale, nu-i interesează, pentru că în această chestiune sunt controlați de SUA și UE. Aparent, ei nu mizează pe o soluție prin diplomație”, a spus Serghei Lavrov.
Argumentele ambigue ale Moscovei
Alte atacuri verbale ale lui Lavrov asupra conducerii politice pro-europene a Republicii Moldova au avut loc la câteva zile după ce șeful administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnosielski, a scris o scrisoare președintei Maia Sandu. El a cerut să fie lansate negocieri pe „principiile unei soluții politice pașnice”.
Între timp, Moldova comunică cu regimul separatist pro-rus de la Tiraspol doar prin Biroul pentru Reintegrare, structură guvernamentală condusă de vicepremierul Oleg Serebrian, fostul ambasador al Republicii Moldova la Berlin.
Serghei Lavrov a mai subliniat la televiziunea rusă că Rusia va apăra populația de limbă rusă din Moldova. El a amintit că „în afară de Transnistria, în sudul ţării se află şi Găgăuzia, care cere şi statut special”. Șeful diplomației ruse și-a exprimat speranța că „conducerea moldovenească va face ceea ce trebuie, oprind trucurile geopolitice impuse de Occident și gândindu-se la binele oamenilor care trăiesc împreună”.
Deja în iunie 2022, Lavrov acuza autoritățile de la Chișinău că „înlătură tot ce este rusesc”, la fel ca în Ucraina. Republica Moldova – ca și Ucraina – este țară candidată la UE din iunie 2022.
Reacția decisivă a Chișinăului
Comentariile lui Lavrov au declanșat o reacţie imediată a Biroului de Reintegrare Chişinău. Într-o declarație publică, acesta a spus că autoritățile moldovenești doresc să susțină în continuare o soluționare pașnică a conflictului transnistrean. Scopul a fost „definirea unei soluții durabile și cuprinzătoare, care să respecte caracterul teritorial suveran și indivizibil al Republicii Moldova, consolidarea statalității, restabilirea integrității teritoriale și finalizarea reformelor structurale în toată țara”.
În plus, biroul respinge ferm afirmația că drepturile cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova sunt încălcate. Totodată, instituția critică „restrângerea deliberată a drepturilor persoanelor vorbitoare de limbă română și cetățenilor moldoveni care au pașapoarte moldovenești în regiunea separatistă transnistreană, întrucât ar fi, prin urmare, considerați străini acolo”.
Avertisment împotriva manipulării
La sfârșitul lunii august 2022, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a menționat în timpul unui interviu video la Forumul Strategic de la Bled, Slovenia, că a observat din ce în ce mai multe declarații de la Moscova, „care nu sunt întotdeauna adecvate și uneori chiar ignoră suveranitatea Republicii Moldova.” Situația este dificilă, „pentru că suntem aproape de o zonă de război”, a spus Maia Sandu.
Într-un interviu acordat televiziunii publice din Republica Moldova, politicianul a făcut apel la cetățeni să nu cedeze discursurilor manipulatoare din Transnistria și Moscova separatiste sau ale politicienilor pro-ruși de la Chișinău. Ea a mai confirmat că a primit mai multe scrisori de la administrația separatistă de la Tiraspol. Așa cum a subliniat ea, totuși, toate comunicările pe probleme specifice trebuie să aibă loc prin intermediul Biroului pentru Reintegrare. Ea a cerut, de asemenea, calm, spunând: „Vom continua să facem tot posibilul, inclusiv să comunicăm mai des decât înainte cu regimul de la Tiraspol pentru a păstra pacea”.
Ei nu vor să fie „salvați” de Putin
Nu este prima dată când Rusia încearcă să folosească problema limbii pentru a destabiliza Moldova. În martie 2022, la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei, ambasada Rusiei la Chișinău a solicitat cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova să sesizeze instituția prin e-mail despre „incidente de discriminare la nivel național, lingvistic, cultural, religios sau de altă natură”. Ca răspuns, populația de limbă rusă a lansat o petiție pe internet prin care îndeamnă Moscova să lase în pace Moldova și poporul ei, afirmând că „nu este discriminată și nu trebuie să fie salvată”.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a răspuns acțiunilor ambasadei Rusiei, solicitând „abținerea de la gesturi care nu contribuie la crearea unei atmosfere de pace în societatea moldovenească”. După cum a asigurat președintele Maia Sandu, toți cetățenii, indiferent de limba pe care o vorbesc, sunt în siguranță în Moldova.
Desfășurarea ilegală de trupe
În urma declarațiilor recente ale ministrului rus de externe Serghei Lavrov, omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu, a chemat joi la Chișinău un plenipotențiar diplomatic al Federației Ruse. În declarația oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova se precizează că „legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului și respectă drepturile minorităților ruse, ucrainene, găgăuze, bulgare și ale altor minorități în conformitate cu principiile democrației”.
Mai mult, Chișinăul continuă să caute soluții pașnice atât în ceea ce privește restabilirea unității Republicii Moldova, cât și în ceea ce privește retragerea trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul țării.
De la începutul anilor 1990, Rusia a menținut așa-numitul contingent de menținere a păcii, o moștenire a fostei Armate a 14-a sovietice. După conflictul armat, separatiștii pro-ruși au preluat controlul asupra majorității regiunii. Chișinăul cere retragerea trupelor ruse, față de care Moscova s-a angajat pe scena internațională, și crearea unei misiuni civile de observare sub patronajul Națiunilor Unite.
