În zilele care au urmat ştirii despre numirea Elisei Ferreira pentru portofoliul fondurilor europene, nu a rămas decât apariția prin ţară a unor mici altare ale Sfintei Feder, cu imagini ale Elisei Ferreira sub un nor de cupole și pavilioane de gimnastică, scrie Diario de Noticias. Nominalizata merită elogiile, iar portofoliul este important, însă dependența națională de acești bani, care pot fi foarte utili, are o latură serioasă. Iar convingerea că doamna comisar ne va avantaja nu ne stă nici ea prea bine.
Trecerea Elisei Ferreira pe la Bruxelles, seriozitatea, capacitatea cu care a negociat cu celelalte instituții și partide au lăsat o amintire frumoasă. Și funcţia care îi este conferită, Coeziune și Reforme, este în mod clar importantă. Aici se află o mare parte a banilor distribuiţi în statele membre și cetățenilor. Este o mare parte din ceea ce este arătat în Europa ca dovadă a virtuților Uniunii Europene. Cine a plătit podul, drumul, portul? Europa. Și foarte bine. Dar, după 33 de ani de la aderarea Portugaliei la Uniunea Europeană, era de așteptat să ne bazăm mai puțin pe aceste fonduri, ca teritoriul să fie mai echilibrat pe plan intern și extern.
În momentul în care Carlos Moedas va părăsi Comisia Europeană, Portugalia (companii, universități și centre de cercetare din Portugalia) va fi primit de două ori mai multe fonduri de Cercetare, Inovare și Dezvoltare decât a primit în perioada anterioară (calcule în sus).
Moedas nu a alocat euro Portugaliei, nu a depins, pentru că nu depinde de deciziile comisarului ca acest sau acel proiect cu portughezi să câștige un concurs sau să fie finanțat. Nu acest lucru util l-a făcut Carlos Moedas pentru țară. Lucrul important a fost să facă vizibilă aici o grămadă de bani care este destinată finanțării investițiilor în ceea ce va face diferența în economie și în societate pe viitor.
El i-a inclus pe portughezi în grupurile de lucru și consiliile Uniunii Europene. În cinci ani, Portugalia a fost interesată să candideze pentru fonduri extrem de competitive. Banii care induc transformarea în economie și societate.
Fondurile politicii de coeziune, fiind importante și transformatoare, le oferă o compensaţie celor mai săraci. Dar la peste de treizeci de ani după ce am aderat la clubul celor mai bogați, trebuia să fim structural mai puțin săraci și dependenți, însă nu suntem. În această privinţă, nominalizarea nu este vinovată, ci este un portret al țării.
Elisa Ferreira va avea, pe lângă fondurile de coeziune – cele care încearcă să corecteze dezechilibrele dintre țările și regiunile Uniunii Europene – alte două portofolii cu mult mai puțini bani, dar cu o potențială importanță politică. Pe de o parte, noul fond care susține efectele tranziției climatice (pe scurt, un frate climatic al fondului de adaptare la globalizare).
Și va avea instrumentul (o echipă și ceva bani) pentru a sprijini reformele din statele membre. În sud este nevoie să adapteze costurile (financiare, sociale și politice) ale reformelor structurale; în nord, pe lângă stimulente, se doreşte existența de sancțiuni (eventual reduceri de fonduri) pentru cei care nu doresc să facă aceste reforme. Un fel de troika light, al cărei design urmează să fie definit.
Aici, da, poate fi cel mai important aspect din portofoliul comisarului portughez. Și va fi foarte interesant din punct de vedere politic. Vom vedea dacă va fi bine sau rău pentru Europa și pentru Portugalia.
