Volumul „Viaţa cu celălalt. Poveste despre oameni, limbi şi rânduieli la saşii din Criţ”, semnat de jurnalista Ruxandra Hurezean, a fost lansat sâmbătă, la Casa Teutsch, în incinta librăriei Erasmus din Sibiu. Cartea, apărută cu sprijinul Fundaţiei Michael Schmidt, este cel de-al treilea volum dedicat satului Criţ, după „Criţ, istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi” şi „Vecinătăţi la saşii din Criţ”, relatează News.ro.
La eveniment au participat, alături de autoare, Robert Schwartz, preşedintele-director general al Radiodifuziunii Române şi prefaţatorul volumului, conferenţiara universitară Liane Iunesch şi Sofia Folberth, cea care a inspirat cele trei cărţi despre Criţ.
Robert Schwartz a vorbit despre Criţ ca despre un model de convieţuire care a precedat ideea europeană de multiculturalitate: “Acest spirit european a existat de mult timp în comunitatea din Criţ şi nu numai. Multiculturalitatea şi interculturalitatea au făcut parte, de secole, din viaţa acestor comunităţi şi reprezintă un model care, ulterior, a fost preluat şi promovat la nivel european, la Bruxelles şi Strasbourg”.
El a adăugat că aceste cărţi ale Ruxandrei Hurezean “ne aduc înapoi o normalitate” pe care “mulţi dintre noi fie am uitat-o, fie, din ignoranţă sau comoditate, am lăsat-o acolo unde credem că a rămas, undeva în sufletul nostru. Prin cărţile ei însă, ne transmite un semn foarte clar că normalitatea a existat şi trebuie să existe în continuare, mai ales că trecem prin situaţii politice foarte fragmentate şi am impresia că nu mai reuşim să înţelegem pe deplin contextul prin care trecem acum. Avem nevoie de repere. Iar cărţile Ruxandrei fac parte din canonul acestor repere, iar Sofia Folbert este eroina acestor cărţi. Încă o dată, mulţumesc foarte mult că avem ocazia să ne întâlnim aici”.
Liane Iunesch, care a semnat o intervenţie din perspectiva didacticii limbii germane, a descris volumul ca “un caleidoscop” care arată că “diversitatea este bogăţie”. În opinia sa, cartea “pune sub semnul întrebării tot discursul naţionalist din spaţiul public”, fiind o mărturie trăită “pe care noi o putem crede fără niciun dubiu”. A mai spus că, citind cartea, s-a simţit “în braţele bunicii”.
Despre miezul cărţii, Ruxandra Hurezean a explicat că relaţiile dintre membrii comunităţii se bazau pe nevoie şi pe rolul pe care fiecare îl avea pentru ceilalţi: ţiglarul, pantofarul, măcelarul român sau ciobanii care au dat numele de familie Munteanu primilor români stabiliţi în sat, după ce singurul cuvânt înţeles de săteni a fost “munte”. “Statutul nu era dat de etnie, ci de meserie şi pricepere – conta dacă erai priceput la ceva, iar comunitatea avea nevoie de tine. Integrarea nu era o idee declarată, nu era impusă de o ideologie a toleranţei ci o nevoie practică a fiecăruia de celălalt”.
Cartea arată că migraţia nu este un fenomen al prezentului, ci o constantă în istorie. “De la saşii care plecau spre America la începutul secolului trecut, la cei ajunşi în Germania în perioada comunistă şi până la românii care astăzi muncesc în străinătate, mobilitatea economică apare ca un fenomen repetat de-a lungul generaţiilor – nu ca o ruptură, ci ca o continuitate şi o experienţă care i-a format pe oameni”.
Despre rolul scrisului în păstrarea memoriei comunitare, autoarea a citat o imagine a Sofiei Folberth: “Doar ce e scris există!”
Sofia Folberth, care peste zece zile, de Sfântul Petru şi Pavel, urmează să împlinească 104 ani, a vorbit despre începuturile unei publicaţii comunitare pe care a iniţiat-o împreună cu Wilhelm (“Willy”) Folberth, după ce au descoperit arhivele bisericii din Criţ părăsite şi răvăşite în anii comunismului: “Eu am o maşină de scris. Eu scriu o foaie şi dăm în fiecare lună […] şi aşa a fost începutul cu două foi”.
A povestit cum, în lipsa hârtiei şi a banilor, a rescris de mână, pentru a avea un exemplar de rezervă, jurnalul preotului român Nicolae Mihaiu, regăsit mai târziu la nepotul acestuia, din Cluj. Robert Schwartz a remarcat: “Mi se pare fabulos că Sofia Folberth spune multe poveşti şi ai impresia că le-ai auzit pe toate, dar mai vine cu una nouă pe care nu o ştiai!”.
Volumul “Viaţa cu celălalt. Poveste despre oameni, limbi şi rânduieli la saşii din Criţ” a fost publicat la Editura Presa Universitară Clujeană.
Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca, în specializarea Sociologie. Lucrează în presă de peste 30 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacţii şi a contribuit la înfiinţarea de publicaţii, lucrând atât pentru presa locală, cât şi cea naţională. Este autoarea a cinci volume de reportaje, memorialistică şi proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de Asociaţia Profesioniştilor din Presă – Cluj şi a primit Premiul Mass-Media al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti, pentru reportajele privind istoria şi prezentul minorităţii germane din România. În anul 2017 a primit premiul Festivalului Internaţional de Carte Transilvania pentru “Cartea jurnalistului”. În 2023 a publicat la Editura Humanitas, împreună cu alpinistul şi exploratorul David Neacşu, “Cartea înălţimilor: Povestea unei vieţi de explorator”.
TIFF la a 25-a ediție: Carlos Saiz și „Lionel” cuceresc Trofeul Transilvania
