Xi Jinping, liderul statului și al partidului, a dus la un miracol economic în țara sa și a devenit cel mai puternic om din lume. Acum, însă, poate conta pe izolarea de Occident. Țara va plăti un preț mare pentru asta. Nu ar fi prima dată în istorie, scrie Die Welt, citat de onet.pl.
Cristofor Columb? În Occident, știm multe despre el, dar nu și despre Zheng He. Marinarul chinez a trăit între 1371 și 1433 și a devenit amiral în timpul dinastiei Ming. Prin comparație, Columb era un marinar amator. Zheng He a comandat 870 de marinari, pe 317 nave și a întreprins șapte expediții în Asia de Sud-Est, India, Africa și Arabia. A fost însoțit de astronomi și meteorologi. La rândul său, Columb avea doar 90 de oameni, iar cele trei nave ale sale aveau jumătate din dimensiunea navei lui Zheng He, lungă de 140 de metri și dotată cu nouă catarge.
China era atunci cea mai mare putere din lume și, prin urmare, cea mai mare putere maritimă. Angus Deaton, laureat al Premiului Nobel, economist britanic-american la Universitatea Princeton, în cartea sa ”The Great Escape: Of Poverty and the Wealth of Nations”, scria: ”puterile comerciale au interzis călătoriile pe ocean în 1430, așa că expedițiile amiralului Zheng He au fost sfârșitul, nu începutul.”
Guvernul chinez de atunci a ordonat ca documentele lui Zheng He să fie distruse. În 1525, împăratul Jiajing a ordonat chiar arderea tuturor navelor cu mai mult de două catarge. (…)
Restul este istorie: mai întâi Spania și Portugalia, apoi Marea Britanie și Franța, au depășit China ca putere maritimă. Când au colonizat în cele din urmă țara, fosta putere mondială nu a mai avut o flotă cu care să se apere. Aroganța și izolaționismul au condus China în abis. Când regele britanic George al III-lea a făcut o ofertă comercială către Beijing în 1792, împăratul Qianlong i-a scris: „Nu avem nici cea mai mică nevoie de produse din țara ta”.
*Istoria se repeta
Istoria pare să se repete. Cei doi ani de reținut sunt 2012 și 2020, primul fiind anul în care Xi Jinping a venit la putere ca secretar general al Partidului Comunist din China. Al doilea an marchează începutul autoizolării de restul lumii, din cauza coronavirusului. Xi Jinping consideră că misiunea sa previne un colaps similar cu ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică.
„După sfârșitul Războiului Rece, unele țări au suferit daune teribile din cauza valorilor occidentale”, a spus el, într-un discurs din 2015, adresat oficialilor școlilor de partid. „Fie sunt sfâșiați de război, fie sunt cufundați în haos”, a spus el. A fost baza ideologică a tot ceea ce a urmat: tabere de reeducare musulmană din regiunea Xinjiang locuită de uiguri și kazahi, vânătoare de democrați și jurnaliști în Hong Kong, interzicerea grupurilor feministe și LGBTQ.
La început, Xi a crezut că acest lucru ar putea fi conciliat cu deschiderea economică continuă către țările străine. Iar Occidentul l-a crezut cu nerăbdare, văzându-l chiar ca pe echivalentul „America întâi”, al lui Donald Trump. Niciodată până acum marile afaceri internaționale nu au încurajat un comunist atât de mult ca la Forumul Economic Mondial de la Davos, din ianuarie 2017.
Xi Jinping chiar a ținut un discurs de deschidere acolo și a declarat: „Orice încercare de a opri fluxul de capital, tehnologie, produse, industrii și oameni între economii și de a transforma oceanul infinit al economiei mondiale înapoi în iazuri și pâraie individuale este sortită eşecului şi este contrar tendinţelor istorice”.
*Autosuficiență economică
Asemenea fraze se mai aud rar în China de astăzi – cu atât mai puțin de pe buzele lui Xi Jinping. Dimpotrivă, el avertizează împotriva străinilor: „Faptul că tehnologiile noastre cheie sunt controlate de alții este cel mai mare pericol ascuns al nostru”, spune el. Prin urmare, planul „Made in China 2025” prevede, printre altele, ca până atunci, 70 la sută din cererea de circuite integrate de calculator va fi satisfăcută din producție proprie.
Cel mai recent slogan al lui Xi Jinping în acest context este „două cicluri”: pentru a reduce dependența de străinătate, ciclul economic intern al Chinei urmează să fie dezvoltat mult mai mult în paralel cu ciclul internațional. În acest scop, Xi însuși merge în fabrici pentru a încuraja muncitorii. De exemplu, în octombrie 2020, în orașul Chaozhou din sud-estul Chinei, a vizitat Grupul ”Three-Circle”, care produce condensatori și rezistențe ceramice pentru electronice, energie și telecomunicații optice.
Femeile în uniforme albastru deschis, cu mâneci scurte și muncitori cu guler alb, în cămăși albe simple, stăteau în jurul lui într-un cerc în afara clădirii fabricii. „Țintim schimbări semnificative, cum nu am mai văzut în 100 de ani”, le-a spus el. ”Trebuie să luăm calea reînnoirii indigene și să devenim autosuficienți”.
Pentru a deveni autosuficientă din punct de vedere economic și, în același timp, pentru a proteja țara de „valorile occidentale” (conform lui Xi Jinping), China construiește un nou zid. Pandemia de coronavirus ajută. Nu suntem teoreticieni ai conspirației. Încă nu este clar, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dacă virusul a intrat pe piața Huanan din Wuhan prin lilieci sau dacă a ieșit din Institutul de Virologie din Wuhan ca urmare a unui accident.
Nu se poate exclude faptul ca Xi Jinping să-și fi infectat în mod deliberat propria populație. La rândul lor, coincidențele au consecințe mari în istorie, adesea neașteptate. Astfel, intenția lui Xi de a separa și mai mult China de străinătate a fost accelerată de coronavirus.
Au trecut vremurile în care mase de turiști chinezi se fotografiau la Castelul Neuschwanstein sau înconjurau Turnul Eiffel. Numărul tinerilor chinezi care studiază ingineria la Aachen sau dreptul la Universitatea Harvard este în scădere. Acest lucru se datorează faptului că persoanele care se întorc în China din străinătate trebuie să stea mai multe săptămâni în carantină, într-un hotel, pentru care trebuie să plătească singuri și nu au voie să-și părăsească camera. Acest lucru este valabil pentru chinezi, dar în special pentru străini, care primesc viză doar în câteva cazuri excepționale.
Practic, tuturor persoanelor care nu sunt chinezi li se interzice intrarea. Acest lucru are implicații uriașe pentru schimburile economice. „Este foarte dificil să menținem un contact rezonabil cu sediul nostru european”, a declarat Jörg Wuttke, președintele Camerei Europene de Comerț din Republica Populară Chineză, într-un interviu acordat cotidianului elvețian Handelszeitung.
Există multe lucruri pe care le poți face online, dar trebuie să călătorești și pentru afaceri și plăcere. Mulți oameni nu s-au mai întors în țara lor de doi ani. Străinii pleacă în masă și doar câțiva vin în vizită sau pentru a ocupa un nou loc de muncă. Aceasta înseamnă că înlocuirea celor care au murit deja este aproape imposibilă. Se răspândește o stare de demoralizare.
Bănuim că jumătate din toți străinii au plecat din 2019 și vor urma mai mulți. Wuttke, Managing Director și Reprezentant General al BASF în China, și-a întâlnit ultima dată cei doi copii adulți în Germania în cursul Crăciunului 2019. Deoarece încă mai are trei copii mici în China, nu se poate grăbi nici măcar să plece în Germania, deoarece altfel ar trebui să petreacă câteva săptămâni, în carantină, în China.
Wuttke nu este un caz izolat. Nechinezii sunt alungați sistematic din China prin tot felul de persecuții. Drept urmare, micul oraș Luxemburg (populația de numai 630.000) are acum mai mulți străini decât Beijing și Shanghai la un loc (populația combinată a acestor orașe este de 48 de milioane). Acest lucru nu se datorează în niciun caz exclusiv strategiei de performanță zero, spune expertul din China Wuttke: „Există mândrie în spatele acestui lucru”. Oamenii cred că pot face orice fără străini. Starea de spirit este antagonistă: China împotriva restului lumii.
*Revoluția lui Mao a fost un dezastru, nu o ascensiune
În iluziile sale de măreție și control, Xi Jinping distruge tot ceea ce a făcut China puternică în ultimele decenii. Antreprenorii de succes pe internet precum Jack Ma, până de curând idolul tinerilor chinezi, sunt hărțuiți și nu pot apărea în public. În școlile primare din Shanghai, ideile lui Xi Jinping au fost introduse ca materie școlară, iar lecțiile de engleză au fost desființate, deși comerțul într-un mediu globalizat necesită cunoașterea limbilor străine.
În ultimele decenii, dacă ai rămas în afara politicii, ai putea trăi o viață bună. În prezent, statul se amestecă din nou în viața de zi cu zi în mod totalitar. Trupele populare de băieți sunt interzise deoarece se spune că membrii lor arată prea feminin. Jucătorii de fotbal trebuie să-și îndepărteze tatuajele. De asemenea, statul stabilește câte ore pe săptămână se pot juca copiii pe internet.
În timpul „Revoluției Culturale” a introdus o blocare de aproape zece ani a școlilor și universităților – tinerilor nu li s-a permis învățământul la distanță, ci au fost alungați în mediul rural. Dezvoltarea economică rapidă a început abia în 1978, când Deng Xiaoping a permis treptat inițiativele private și astfel a dezlănțuit harnicia și spiritul antreprenorial al chinezilor și a atras, de asemenea, capital străin în țară.
Această perioadă a fost numită „reformă și deschidere”, ceea ce Xi Jinping susține până astăzi. Dar faptele lui spun contrariul. Puterea economică pe care a acumulat-o China în ultimele decenii i-a oferit o anumită marjă de manevră. Chiar și după ce împăratul Chinei a ars navele, țara nu s-a prăbușit imediat. Și a continuat timp de secole. În prezent, însă, astfel de schimbări au loc mai repede.
Precursorii crizei sunt deja vizibili în China: întreruperile de curent paralizează operațiunile de afaceri, industria suferă de blocaje în aprovizionare, porturi întregi sunt închise din cauza cazurilor individuale de coronavirus, fabricile Volkswagen și Tesla au trebuit să fie închise temporar, companiile mari din imobiliare sunt ameninţate cu falimentul.
Iar acum, războiul. Când Xi Jinping a deschis Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, pe 4 februarie, l-a primit pe Vladimir Putin. Participanții la întâlnire au adoptat „Declarația comună privind relațiile internaționale în fața unei noi ere și a dezvoltării durabile în lume”. Imaginile din Ucraina arată cum arată acest „nou secol”. În declarație, amândoi s-au opus extinderii NATO spre Est, pe care Putin a înțeles-o cel puțin ca un fel de cec în alb asupra unei invazii a unei țări vecine.
Xi s-a implicat în pact, deoarece Putin, în aceeași declarație, susține planul de a returna Taiwanul Imperiului chinez. Potrivit televiziunii de stat chineze, Xi Jinping i-a spus acum lui Joe Biden la telefon: „Criza din Ucraina este ceva ce nu vrem să vedem”. Din nou, cuvântul „război” este evitat pe cât posibil.
Dacă China sprijină în secret Rusia cu arme sau este nemulțumită în interior de cursul războiului este o chestiune care ține doar de speculație. Un lucru este cert: Xi Jinping și-a luat rămas bun de la politica de deschidere a predecesorilor săi, pentru care succesul economic era mai important decât lupta cu Occidentul. Iar aceasta este o schimbare periculoasă.
