Biroul Electoral Central a precizat, duminică seară, că în luarea deciziei de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a ținut cont de aspectele fundamentale ”deja tranșate” de Curtea Constituțională.
”Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia”, se afirmă în decizia BEC, potrivit Agerpres.
Conform aceluiași document, candidatura lui Călin Georgescu nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât acesta ”prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (…) de a apăra democrația”, care se întemeiază pe alegeri ”corecte, integre și imparțiale”.
BEC mai precizează că persoanele care candidează la Preşedinţia României ”trebuie să îndeplinească condiţiile ce rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia respectivă, şi anume să respecte Constituţia şi să apere democraţia, condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale”. În decizia BEC se face referire la „o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept”.
„Analizând jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României în materia contenciosului electoral prezidenţial, (a se vedea hotărârea 2 din 5 octombrie a CCR. Biroul Electoral Central ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuţiilor exclusive de a „veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României” (art. 146 lit. f) din Constituţia României), respectiv de a-şi stabili competenţa (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile „care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României”, şi anume să respecte Constituţia şi să apere democraţia, condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care „propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor”, se mai arată în decizia BEC.
