DOSAR | Cum a tras CCR anticorupția pe linie moartă

Sunt de notorietate deciziile cheie ale CCR, care au provocat controverse interne și externe și i-au scos pe români la referendum. Revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, ilegalitatea compunerii completelor de 5 și de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt hotărâri ale CCR care au făcut înconjurul lumii. Dar sunt multe alte decizii care au subminat justiția din 2015 și până în prezent, fiind la un pas de a ne scoate din UE.

Un inventar sumar și ușor de înțeles al principalelor decizii CCR care au lovit în justiția română, tocind colții magistraților, ai angajaților ANI și SRI și suflând în pânzele tuturor demnitarilor și înalților funcționari ai statului intrați în coliziune cu legea este necesar. Nu de alta, dar ca să știm despre ce vorbim.

Justiția cu clopoței nu prinde șoareci

O decizie din iunie 2015 a avut ca urmare publicitatea procedurii din dosare. Atunci, Curtea Constituțională a decis că sintagma „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” din articolul „Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalitătii și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale” este neconstituțională. Astfel, în toate aceste cauze s-au citat persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică. În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența anchetei, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică.

Președintele, eliminat din procedura ANCOM

Numirea șefului agenției de reglementare în comunicații are o miză de miliarde de euro, prin scoatarea la licitație a licențelor 5G în telefonie. Guvernul Grindeanu a modificat prin ordonanță de urgență legea de funcționare a ANCOM, stabilind atunci că președintele și vicepreședinții acestei instituții vor fi numiți de plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Anterior, conducerea ANCOM era numită de președintele României, la propunerea Guvernului. Ordonanța a produs efecte, Grindeanu este acum președintele ANCOM, urmare a unui vot dat de majoritatea PSD-ALDE din Parlament, cu susținerea politică a lui Dragnea. Iohannis a atacat inutil legea la CCR și tot inutil a retrimis-o la Parlament. 

Spionii de la Interne, fără supervizarea CSAT

CCR a decis că șeful direcției de informații a ministerului de Interne poate fi numit de ministrul de interne fără avizul CSAT, deci fără știrea lui Iohannis. În plus, prin modificările aduse de PSD la legislație, șeful DGPI poate fi civil, nu militar.

Funcționarii publici pot face afaceri

Infracțiunea de conflict de interese a sărit în aer după o decizie CCR din toamna lui 2015. DNA nu a mai putut incrimina faptele săvârşite de funcționari publici care participau la luarea unei decizii prin care era favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale. Motivul? ”Incriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice și a dreptului la muncă al persoanelor.”

Dedicație pentru evazioniști

O decizie din 2015 a venit în ajutorul celor cercetați pentru evaziune fiscală săvârşită prin reținerea și revărsarea sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cu motivația că noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă” nu este clar definită, nu este precisă și nu este previzibilă.

Dezincriminarea abuzului în serviciu

O decizie care a ”ucis” marea majoritate a dosarelor DNA este cea prin care, în 2016, CCR a definit și dezincriminat parțial infracțiunea de abuz în serviciu.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței supreme de avocații Alinei Bica și ea critică definiția infracțiunii de abuz în serviciu care ar fi fost „lipsită de previzibilitate și accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracțiunii nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”. Curtea a decis că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară, adică legi și ordonanțe ale Guvernului.

Decizia a dus la închiderea mai multor dosare penale și la achitarea mai multor inculpați. În noiembrie 2017, șefa DNA Laura Kovesi arăta ca la nivelul anului 2016, în rechizitoriile DNA pe abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. „Anul acesta, după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate”.

Celebrul prag al Bobonicăi Dragnea

O decizie din 2017 a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan. Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu. Decizia CCR de interpretare a legii a a fost utilizată de fosta soție a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor ilegale de la PSD Teleorman.

Dispare tentativa de abuz în serviciu

Avocații lui Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău au obținut o achitare definitivă a clientului lor după o decizie a CCR din 2017 care hotărăște că tentativa de abuz în serviciu nu trebuie să fie pedepsită. Anterior, Stavarache a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare după ce a aprobat ilegal repartizarea unei locuințe din fondul localitv de stat pentru un funcționar al primăriei.

Neglijența în serviciu, numai cu încălcarea legislației primare

La fel ca și abuzul în serviciu, noțiunea de neglijență în serviciu a fost redefinită de CCR în 2017. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislației primare.

Mumă pentru avocați

În iunie 2017, CCR a stabilit că avocații condamnați definitiv nu pot fi excluși din barou dacă au fost condamnați definitiv fără a se clarifica sintagma faptei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”. Hotărârea a salvat avocați sau foști magistrați care ar fi trebuit să plece din sistem și care au reușit în acest mod să profeseze în sistemul juridic.

Permisie la omertă

O decizie din septembrie 2017 a stabilit că, pe lângă soții și rudele de gradul I, pot refuza să dea declarații ca martor în dosare concubinii sau foștii concubini. Potrivit unor surse judiciare, prin această decizie CCR s-a transformat în legiuitor pozitiv și a obligat la modificarea legii în vederea introducerii concubinilor/amanților ca persoane ce nu pot depune mărturie.

Dedicație pentru Oana Schmidt Hăineală

Pe 21 septembrie 2017, CCR declara neconstituțional un articol din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepția a fost ridicată de Oana Andrea Schmidt – Hăineală, fost președinte al CSM, care a contestat retragerea sa din funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției de către procurorul general. CCR a decis că ”soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională”, iar Schmidt Hăineală a câștigat procesul de la instanța supremă și a anulat decizia CSM prin care i-a încetat detașarea în cadrul MJ.

Ordonanțele nu se pot ancheta 

Anul 2017 a marcat o premieră: CCR a analizat pentru prima dată temeinicia unei sesizări penale, competență exclusivă a organelor judiciare până la acel moment. Astfel, prin decizia din februarie 2017, se „constată că a existat și există un conflict juridic de natură constituțională între Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea DNA de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv celebra Ordonanță de urgentă a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului. Urmare a acestei hotărâri, procurorii au clasat dosarul adoptării Ordonanței 13/2017, act normativ care a scos în stradă sute de mii de oameni în semn de protest. Decizia CCR a fost luată cu opinia separată a Liviei Stanciu care a arătat că „nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017”.

Decizie pentru Kovesi în ”Sufrageria lui Oprea”

Pe 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obligă pe șefa DNA, Laura Kovesi, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, așa numita Comisie de anchetă privind „sufrageria lui Oprea”. CCR a dat în premieră o hotărâre pentru o singură persoană. Sesizarea a fost făcută de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu și viza un conflict juridic constituțional între Parlament și Parchetul General.

Mandatele de siguranță națională, out!

Pe 28 februarie 2018, Curtea Constituțională admitea o excepție de neconstituționalitate și constata că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români” cuprinsă în Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională, nefiind clară și previzibilă, așa cum ar trebui să fie o normă. În baza acestui articol se obțineau cele mai multe mandate de la judecători pentru fapte suspecte că ar fi afectat siguranță națională.

Durata controlului judiciar, în aer

Pe 22 februarie 2018 CCR decidea că o sintagmă din articolul art.15.1 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Articolul are următorul conținut: „In cursul judecății în primă instantă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăsi un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăsi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.” Judecătorii au hotărât că că sintagma „în primă instantă” este neconstituțională.

Magistrații au constatat că în legislația actuală, durata controlului judiciar în fază de apel nu este reglementată. În aceste condiții, până apare noua lege, durata controlului judiciar în fază de apel este incertă. Această incertitudine privind durata controlului judiciar în faza de apel convine condamnaților în prima instanță care pot pleca fără probleme din țară cu scurt timp înainte de pronunțarea unei decizii definitive.

Conflictul de interese a zburat din lege

Pe 1 februarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că modificările aduse legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate de către coaliția parlamentară sunt constituționale. Astfel, aleșii găsiți în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 au scăpat de interdicții. „Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicției aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcție publică nu anulează interdicția astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit ANI, 675 de parlamentari și aleși locali ar fi scăpat de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi. În final, legea i-a amnistiat doar pe parlamentari. În urma acestei hotărâri, 46 de actuali sau foști parlamentari au fost amnistiați, deși au fost descoperiți incompatibili sau în conflict de interese de ANI. Printre numele care au scăpat astfel de interdicția de a mai ocupa o funcție publică se află Iulian Iancu, Mădălin Voicu, Marian Neacșu, Mate Andras Levente și Mihăiță Calimente. Decizia în CCR a fost luată cu majoritate de voturi, trei din nouă judecători făcând opinie separată: Daniel Morar, Mircea Ștefan Minea și Mona Pivniceru.

Legile organizării judiciare modificate în Comisia Iordache și votate în Parlament au trecut, în mare parte, de controlul Curții Constituționale. Ele s-au întors în Comisie, au fost însă puse în acord cu deciziile CCR și au trecut fără probleme. Astfel, din pachetul nou de legi, CCR a decis că înființarea unei Secții în cadrul Parchetului General care să ancheteze exclusiv magistrați este o măsură constituțională. Judecătorul raportor pe această chestiune a fost chiar Daniel Morar, fost șef al DNA, cel care a votat ulterior pentru diminuarea competențelor instituției pe care a condus-o.

Președintele spectator la ÎCCJ

O altă lege declarată în acord cu Constituția de către CCR a fost cea care prevede reducerea prerogativelor președintelui în procedura de numire a conducerii instanței supreme. Astfel, CSM a primit atribuții de numire și revocare a conducerii ÎCCJ, iar președintele României a fost eliminat din procedură. „Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor: b) numesc și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”, prevede articolul impus de Comisia Iordache.

Un singur veto la numirea procurorilor

Președintele a fost obligat să accepte tot i-a propus ministrul Justiției în ceea ce privește numirea și revocarea șefilor parchetelor. Curtea Constituțională a acceptat modificarea adusă de PSD legii 303/2004, prin care șeful statului poate respinge o singură dată propunerile Ministerului Justiției de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General. O prevedere asemănătoare a fost luată tot de CCR în februarie 2008, în ceea ce privește remanierile guvernamentale, când Curtea a decis că șeful statului poate respinge o propunere venită din partea premierului o singură dată, motivat.

• Mâine, episodul 3: Dumnezeii CCR

Foto: INQUAM/George Călin

DOSAR | Curtea Constituțională, elefantul care încă domină România