În acest weekend, un camion greu s-a ciocnit cu un microbuz care transporta muncitori dintr-un sat din sudul României cale de 89 de kilometri pentru a lucra la un supermarket din București. Zece persoane au fost ucise, iar multe altele au fost rănite. Cincisprezece copii și-au pierdut mamele.
Drumurile românești sunt cele mai periculoase din Europa. Unul dintre cele mai nesigure este DN6, care merge de la București, prin Alexandria, Craiova, Timișoara și până la granița cu Ungaria. În total, în 2017, 87 de persoane au murit de-a lungul celor 640 de kilometri de asfalt, presărați de pericole imprevizibile.
Un alt loc al morții este o trecere de cale ferată din apropiere de Iași, unde unsprezece persoane au murit în 2013, când un tren a spulberat o mașină. De atunci, nu s-au pus bariere și 14 oameni au murit în ultimii doi ani în același loc.
Suceava spune că drumurile sale publice sunt cele mai proaste din România și din Europa. Anul trecut, 104 oameni au murit și 254 au fost răniți grav în județ, care are o populație de 100.000 de locuitori.
Nu este de mirare că antreprenorul sucevean Ștefan Mandachi a ținut titlurile ziarelor în calitate de campion al siguranței rutiere în această primăvară, când a construit un metru de autostradă pentru a îndemna autoritățile să construiască o autostradă în Moldova, regiune care, incredibil, nu are autostrăzi.
România are cea mai ridicată rată a deceselor pe drumurile sale decât orice altă țară din Uniunea Europeană, cu 96 de victime la un milion de locuitori în 2018, comparativ cu o medie de 49 în toate cele 28 de națiuni ale UE.
Aproape 60.000 au murit pe drumurile românești de la revoluția anticomunistă din 1989, adică aproximativ 2.000 în fiecare an.
Infrastructura rutieră slabă a României a împiedicat dezvoltarea economică. Cu o populație de 20 de milioane, are doar 800 de kilometri de autostrăzi, mai puțin de jumătate din totalul Ungariei vecine, chiar dacă este mai mult decât dublul dimensiunii sale, a raportat Reuters.
După accidentul de sâmbătă, președintele Klaus Iohannis a spus: „Îmi pare atât de rău pentru victime, putem spune că lipsa infrastructurii ucide”, adăugând „Infrastructura nu este doar o ambiție politică și nu este un capriciu. În secolul XXI, avem nevoie de infrastructură precum avem nevoie de aer. Altfel, vom rămâne în trecut”.
În România, încă nu este împământenită o cultură a conducerii auto în siguranță. Pe lângă lipsa infrastructurii, șoferii conduc cu viteză prea mare sau nu reușesc să-și adapteze viteza la condiții, nu poartă întotdeauna centurile de siguranță, iar alcoolul și drogurile contribuie la decese.
Dar este mai mult decât atât. Lipsește respectful și considerația de bază pentru colegii de trafic. Unii par să gândească: „Dacă nu sunt prins, înseamnă că nu fac ceva greșit”, și este posibil ca activitățile poliției să fie inadecvate, deși amenzile sunt mult mai dure decât în urmă cu câțiva ani, iar poliția poate fi mai vigilentă. Dezvăluire completă: am făcut o întoarcere stânga-împrejur pe o linie dublă luna trecută și poliția m-a amendat și mi-a dat șase puncte de penalizare. Mi-am cerut scuze și am fost mult mai atent de atunci.
Mi s-a spus că unii români conduc nepăsători pentru că se gândesc: „Sunt o persoană importantă, am afaceri de rezolvat și pur și simplu mă ții de treabă când mă grăbesc.” În plus, au plătit prețul unui apartament pentru mașina lor de lux „să nu stea în spatele unui tip dintr-o Dacia”.
Mulți sunt prea siguri de faptul că „întrucât iau această curbă în fiecare zi și niciodată nu a venit o mașină din sens opus, totul e ok. Accidentele li se întâmplă celorlalți șoferi care nu sunt la fel de buni ca mine. ”Alții au icoane pentru a-i proteja sau o „pilă”, o relație undeva, în cazul unui accident.
Nici macar pietonii nu sunt martori nevinovați în această matrice de erori. Nu reușesc să se sincronizeze cu automobiliștii, traversează drumul cu spatele întors către trafic sau trec fără să se asigure prin spatele mașinilor care merg în marșarier.
În timp ce Mandachi, care a adus siguranța rutieră în atenția publică, dă vina pe „guvern după govern, care nu au reușit să facă o prioritate din construcția de șosele”, fostul președinte Traian Băsescu, fost ministru al transporturilor, spune că și funcționarii publici sunt responsabili. Printre milioanele de români plecați din țară erau 220.000 de ingineri, „toți oamenii competenți, bine pregătiți, au plecat din România…. Drumurile sunt construite de un sistem, nu de un manager ”, a spus el pentru BBC.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, spune că guvernul va implementa o strategie națională de siguranță „pentru a reduce accidentele la jumătate” până în 2020, inclusiv un sistem de scanare a ochilor pentru a monitoriza cazurile de epuizare la șoferii de camion. Șoferii care nu trec testul se vor confrunta cu amenzi dure.
După accidentul din Ialomița din acest weekend, Ștefan Mandachi a postat o fotografie din Islanda pe social media, în contrast cu situația din România. În total, doar patru persoane au murit anul trecut din cauza accidentelor auto în Islanda. Mandachi spune că publicul trebuie să facă presiuni pentru schimbare, susținând că o altă caracteristică națională este obiceiul de a da vina pe starea deplorabilă a infrastructurii rutiere. „Suntem pasivi, nu vrem să riscăm.”
Foto: Pexels
Citiți și: 15 victime ale accidentului din Ialomița erau angajații unui mare retailer din Capitală
