Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că, „în mod normal”, în perioada următoare nu ar trebui să mai fie luate în discuţie creşteri de taxe, dat fiind că deja au crescut „semnificativ” anumite taxe, în special în zona consumului. Dumitru adaugă că trebuie văzut impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare de la 1 august. ”Sperăm că efectele vor fi cele anticipate. (…). Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul bugetar în zona lui 6%, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat”, a punctat economistul, potrivit News.ro.
Ionuţ Dumitru a fost întrebat, marţi, la Digi24 dacă românii ar trebui să se aştepte în perioada următaore la noi creşteri de taxe, economistul spunând că în momentul de faţă trebuie văzut care este impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare după 1 august.
„În momentul de faţă, trebuie să aşteptăm şi să vedem care este impactul pachetului fiscal numărul 1, cu măsuri care au intrat în vigoare după 1 august, creşterea de TVA, creşterea de accize, mai sunt ceva creşteri de taxe de la începutul anului viitor, impozitele pe proprietate, dar în esenţă, în momentul de faţă, cred că trebuie văzut care este impactul acestor măsuri implementate deja şi sperăm că efectele vor fi cele anticipate”, a afirmat Dumitru.
Economistul a adăugat că, „în mod normal”, n-ar trebui să se mai ia în discuţie, în perioada următoare, creşteri de taxe, în condiţiile în care au crescut deja „semnificativ” anumite taxe, mai ales în „zona cosnumului”, aşa încât ar trebui să fie suficiente măsurile luate pentru a aduce deficitul bugetar „în zona lui 6%”, aşa cum România şi-a asumat.
„În mod normal, în perioada următoare, n-ar trebui să mai luăm în discuţie creşteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ anumite taxe, în special în zona consumului, şi atunci trebuie să vezi care sunt efectele. Calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul budgetar în zona lui 6 %, aşa cum ar trebui, conform angajamentelor pe care România şi le-a asumat. Deci, nu ar trebui să ne gândim la creşteri sublimentare de taxe în momentul de faţă şi să vedem cum reacţionează economia la măsurile care s-au luat deja”, a declarat Ionuţ Dumitru.
Economistul a explicat că efectele măsurilor luate se vor vedea „după ce se vor publica datele, la sfârşitul lunii octombrie”.
În legătură cu valoarea cea mai amre a inflaţiei în acest an, Ionuţ Dumitru a explicat că, potrivit prognozei BNR, spre exemplu, „se aşteaptă ca vârful să fie undeva septembrie – octombrie”, după care inflaţia îşi va relua „trendul descendent”, iar anul viitor ar trebui să fie o scădere „destul de rapidă” a inflaţiei, odată cu atenuarea efectelor creşterii de TVA.
„Sigur că pentru câteva luni de zile inflaţia va sta la un nivel destul de ridicat, probabil pe la 9 şi ceva, spre 10%. Cu datele pe care le avem acum, cu estimările pe care şi BNR le-a făcut, e cumva de anticipat că inflaţia se va domoli spre finalul anului şi, începând cu octombrie-noiembrie, să vedem o tendinţă dezinflationistă care iniţial va fi una moderată, după care se va accentua odată ce aşa-numitele efecte de bază îşi vor face simţit efectul, iar anul viitor ar trebui să avem o scădere destul de rapidă a inflaţiei odată ce efectele creşterii de TVA se vor atenua şi vor dispărea la un moment dat în inflaţie anuală”, a explicat economistul.
Întrebat dacă pentru anul 2027 ar putea fi scăzute taxele, Ionuţ Dumitru a răspuns: „Haideţi să vedem de la ce situaţie am plecat. Am plecat cu un deficit bugetar de 9 şi ceva la sută din PIB, 9,3% din PIB anul trecut, un feicit uriaş, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Ca să ne dăm seama de cât de gravă este problema bugetară, trebuie să ne uităm şi la resursele pe care statul român le încasează. Când încasezi în jur de 28% din PIB, din taxe şi impozite şi peste asta faci un deficit de 9 şi ceva la sută, e ca şi cum lună de lună ai venituri de 100 şi te împrumuţi încă 30 şi ceva pentru a finanţa cheltuielile de 130 şi ceva. Aşa ceva nu poţi să susţii”, a afirmat Dumitru.
Economistul a precizat că situaţia cu bugetul este „foarte complicată”, iar „ecuaţia bugetară” este „extrem de complicată”.
„Nu te poţi aştepta ca soluţiile să fie unele miraculoase. Nu există soluţii miraculoase, trebuie să spunem oamenilor realitatea în care ne aflăm. Soluţiile sunt unele dureroase pentru societate în ansamblul ei, dar ele sunt obligatorii. Să ai o ajustare treptată a deficitului bugetar, nici să bruschezi economia să o împingi în recesiune, dar, în mod cert, când pleci de la un deficit bugetar atât de mare, unul uriaş, să nu ne ferim de acest termen, avem o cale lungă de parcurs în termeni de ajustare fiscală, dar cu măsuri bine cântărite şi implementate gradual şi raţional, cred că putem evita recesiunea şi putem să avem o însănătoşire a finanţelor publice, că de fapt despre asta este vorba, să readucem starea finanţelor publice într-o zonă pe care o putem susţine”, a argumentat Dumitru.
Potrivit economistului, la deficite de 9 şi ceva la sută, „pericolul este uriaş”.
„Datoria publică creşte extrem de repede, vedem că prognozele arată că, chiar şi cu un scenariu în care deficitul scade în anii următori, datoria publică continuă să crească. Asta va însemna o constrângere suplimentară pe care o vom avea în buget, pentru că o datorie publică mai mare înseamnă dobânzi la datoria publică mai mari care îngustează spaţiul bugetar. Pentru că, uitaţi-vă, cu dobânzile ne ducem în zona de 3% din PIB, eram pe la 1 şi ceva la sută din PIB acum câţiva ani de zile, ne ducem la 3% din PIB, ori cheltuiala cu dobânzile este o cheltuială obligatorie în buget, care îngustează şi mai mult spaţiul bugetar pe care îl aveam, care era inexistent, pentru că trebuie să reducem deficitul bugetar, dar dobânzi mai mari de plătit îţi împovărează şi mai mult situaţia în care te afli”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Economistul Ionuţ Dumitru: Cu datele pe care le avem în momentul de faţă, cu cifrele pe care le-am văzut la statistică până acum, sunt premise ca economia să evite recesiunea. Ce spune despre creşterea economică
Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că, potrivit datelor existente până acum, „sunt premise ca economia să evite recesiunea”. În ceea ce priveşte creşterea economică, Dumitru a spus că aceasta va fi „destul de modestă” anul acesta şi cu „o uşoară accelerare” anul viitor, dar aceşti ani vor consemna creşteri economice „mai mici” decât cele din „ultimele două decenii”.
Consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, Ionuţ Dumitru, a fost întrebat, marţi, la Digi24, dacă România poate evita intrarea în recesiune, el răspunzând că, economist fiind, se fereşte să dea „evaluări foarte tranşante”, dar că, din datele de până acum, reiese că sunt premise ca acest lucru să fie evitat.
„Ca economist, mă feresc să dau evaluări foarte tranşante, pentru că nimeni nu deţine adevărul absolut atunci când discutăm de prognoze. Nu avem certitudini cu privire la viitor, asta cred că trebuie să fim conştienţi, dar cu datele pe care le avem în momentul de faţă, cu cifrele pe care le-am văzut la statistică până acum, sunt premise, aş spune, ca economia să evite recesiunea”, a afirmat Dumitru.
În ceea ce priveşte creşterea economică, Dumitru a spus că, „cel mai probabil”, „economia va avea o creştere destul de modestă anul acesta”, cu o „uşoară accelerare” anul viitor.
”Probabil şi anul acesta, şi anul viitor vor consemna creşteri economice mai mici decât cele cu care ne-am obişnuit în ultimile două decenii”, a punctat economistul.
El a menţionat că anul acesta, va fi o creştere economică „între 0 şi 1%”, o cifră „destul de realistă”, ca „dinamică economică”, iar anul viitor „probabil o uşoară accelerare faţă de anul acesta”.
„Dar trebuie să trecem în primul rând acest hop al ajustărilor fiscale pe care le-am implementat, începând cu 1 august, ajustări dureroase, dar obligatorii, strict necesare, pentru că nu există alternativă la aşa ceva, nu poţi să vinzi iluzii că se poate, printr-o soluţie miraculoasă, să eviţi măsurile acestea nepopulare, dar, odată ce măsurile implementate îşi vor face efectele şi deficitul intră pe o traiectorie de scădere, încrederea pieţelor financiare, încrederea agenţiilor de rating, a Comisiei Europene şi a investitorilor, la modul general, a agenţilor economici, ar trebui să se refacă şi să vedem o revenire a optimismului care să accelereze un pic creşterea economică în anii următori.
Despre deficitul bugetar de anul acesta, economistul a spus că „o ţintă realistă” ar fi „uşor peste 8%”, după rectificarea bugetară.
„În perioada următoare, cu o rectificare bugetară, la cum arată lucrurile în momentul de faţă, aş spune că o ţintă realistă ar fi una uşor peste 8%, în condiţiile în care era clar că ţinta iniţială de 7% asumată pentru anul acesta nu era fezabilă de la bun început, iar măsurile care s-au luat, trebuie să o recunoaştem, s-au luat cu întârziere destul de mare, întrucât calendarul electoral a complicat foarte mult situaţia, până s-a format coaliţia, până s-au agreat măsurile, până s-au implementat, durează. Nu sunt măsuri care să producă efecte peste noapte şi atunci, până la finalul anului, nu cred că se mai pot implementa măsuri suplimentare faţă de cele care s-au luat deja, decât un control mai exact al cheltuierilor până la finalul anului, până la urmă, ceea ce poţi controla, cât de cât, este partea de cheltuieli, dar şi acolo sunt multe cheltuieli obligatorii, nediscreţionare, cum sunt salariile, pensiile, asistenţa socială, dobânzile, care sunt obligatorii, partea de cheltuieli la care mai poţi, să zicem, ajusta ceva, e destul de mică şi de aceea nu cred că deficitul poate să scadă sub 8% anul acesta”, a explicat Ionuţ Dumitru.
Economistul a menţionat că miza este, „mai degrabă”, anul 2026, când acel obiectiv de circa 6% deficit bugetari „trebuie neapărat atins”.
”Cu măsurile implementate, cred că, dacă ele îşi vor produce efectele scontate, avem şanse mari să atingem acest obiectiv de circa 6% deficit bugetar anul viitor”, a conchis Ionuţ Dumitru.
Ionuţ Dumitru, despre plafonarea adaosului comercial la alimente: Din ce cunosc, acum trei luni, când trebuia să se încheie această plafonare, decizia a fost că se prelungeşte cu trei luni şi că e ultima. Ce se întâmplă acum, e decizia coaliţiei
Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă, în legătură cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, că, din ce cunoaşte, în urmă cu trei luni, când trebuia să se încheie această plafonare, decizia a fost că se prelungeşte cu trei luni şi că este ultima. ”Ce se va întâmpla în continuare, depinde de decizia coaliţiei”, a punctat Dumitru. El a adăugat că, fiind economist, nu agreează ideea de a plafona preţurile în economia de piaţă, argumentând că „astfel de instrumente nu-şi au locul pentru că creează distorsiuni mari în economie”.
Întrebat, marţi, la Digi 24, despre plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, Ionuţ Dumitru a spus că, din câte cunoaşte, în urmă cu trei luni s-a decis prelungirea cu trei luni a acestei plafonări şi că „urma să fie ultima”.
„Din ce cunosc, decizia care s-a luat la momentul la care trebuia să se încheie această plafonare, acum trei luni de zile, a fost că se prelungeşte cu încă trei luni şi că este ultima prelungire. Asta este informaţia pe care o am. Ce se va întâmpla în continuare, depinde de decizia coaliţiei”, a afirmat Ionuţ Dumitru.
El a adăugat că, fiind economist, poate spune că nu agreează ideea de a plafona preţurile.
„În economia de piaţă, astfel de instrumente nu-şi au locul pentru că creează distorsiuni mari în economie. Sigur că sunt şi avantaje, nu e o măsură care să aibă avantaje sau dezavantaje certe, sau sunt şi plusuri şi minusuri ale măsurii, dar într-o economie de piaţă ar trebui ca lucrurile să funcţioneze conform legilor pieţei, în care cererea şi oferta trebuie să regleze lucrurile”, a precizat Dumitru.
El a explicat că plafonarea se referă, de fapt, la plafonarea adaosului comercial pe care îl practică procesatorii şi retailerii la 20%, respectiv intermediarii pe pe lanţ, distribuitorii, la 5%.
„Faptul că avem plafonare la procesatori şi la retaileri la 20%, nu ştiu dacă a impactat foarte mult, dacă a avut un efect foarte mare asupra preţurilor, şi în acelaşi timp, dacă s-ar ridica această plafonare, nu cred că ar fi un impact major asupra preţurilor la consumator”, a punctat Dumitru.
El a dat exemplu preţul grâului, care anul acesta este la un nivel „cam de acum 10-15 ani”, adică nu au fost „creşteri majore ale preţurilor”, ale „materiilor prime în industria alimentară, în primul rând, cerealele”, care sunt „la preţuri mici, după standarde istorice”,
„Grâul, porumbul, floarea-soarelui, toate sunt cam la preţul de acum 10-15 ani de zile şi atunci, sigur, că au mai fost ceva creşteri de preţuri la energia electrică, la altele, sunt alte input-uri care au mai crescut între timp, dar nu m-aş aştepta la o creştere spectaculoasă a preţurilor dacă s-ar elimina această plafonare, însă cred că mai degrabă pe termen lung forţele pieţei ar trebui să-şi facă treaba şi dacă sunt într-adevăr disfuncţionalităţi, statul ar trebui să intervină, dar nu prin măsuri de genul acesta, ci mai degrabă de altă natură”, a conchis Ionuţ Dumitru.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este subiectul care a iscat controverse în interiorul coaliţiei. Astfel, săptămâna trecut, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a cerut „urgent” clarificări partenerilor de guvernare cu privire la zvonurile privind renunţarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. El susţinea că această decizie nu a fost discutată în coaliţie şi că PSD nu poate fi de acord cu o asemenea măsură.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat, sâmbătă, că decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliţia de guvernare, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv.
Deputatul social-democrat Mihai Fifor a afirmat, ulterior, că a verficat „lucrurile” cu colegii săi care au participat la şedinţele Coaliţiei şi că „nu există nicio decizie a Coaliţiei privind eliminarea plafonării preţurilor” la alimentele de bază şi că „subiectul nici măcar nu a fost pe ordinea de zi” şi „nu a fost discutat”. El a adăugat că, „în schimb”, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, „a susţinut în Guvern, în mod explicit, menţinerea plafonării”.
La rândul său, ministrul Economiei, Radu Miruţă (USR), a afirmat că în coaliţie s-a decis în unanimitate ca la momentul la care expiră această plafonare să se facă o analiză pentru a se vedea „care este situaţia cu banii din buget” după ce Ministerul de Finanţe va veni cu cifre.
„Dacă această plafonare se va prelungi sau va fi eliminată, va trebui să fie o decizie în coaliţie, care până acum nu a fost, din informaţiile mele”, mai preciza ministrul Economiei.
Luni, ministrul Muncii, Florin Manole, susţinea că măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază nu pune nicio presiune pe buget şi nu există nicio cheltuială pe care bugetul de stat să o facă, iar situaţia actuală, cu o inflaţie în creştere, reprezintă un argument extrem de puternic şi obiectiv în favoarea acesteia.
