Guvernul german refuză să livreze arme Ucrainei. Procedând astfel, Berlinul subminează descurajarea occidentală și îl încurajează pe Vladimir Putin, se arată în editorialul Der Spiegel, publicat vineri.
<< Așa că acum Germania intenționează să livreze echipament militar în Ucraina. Cinci mii de căști. Ministrul Apărării, Christine Lambrecht, ar dori ca acest lucru să fie interpretat ca un „semnal clar” că Germania „stă cot la cot cu Ucraina”.
Faptul că Berlinul trimite acest semnal cu livrarea de căști (Kievul a comandat 100.000) pare mai mult decât ușor stângaci. Până acum, performanța guvernului german în criza din Ucraina a fost destul de mestecată, ca să fim indulgenți. De îndată ce potenţialele sancţiuni, cu atât mai puţin livrările de arme, sunt puse în discuţie, coaliţia germană de trei partide cade într-o stare de timiditate destul de supărătoare.
Acest lucru nu a ridicat întrebări doar la Kiev cu privire la fiabilitatea Germaniei, ci și în rândul aliaților occidentali ai Berlinului. Căștile sunt menite să atenueze aceste îndoieli.
Problema, însă, este că nu o vor face. Președintele rus, Vladimir Putin, nu va considera că livrarea a 5.000 de căști este deosebit de impresionantă. Mai ales când guvernul german continuă să împiedice alte țări să ajute Ucraina să se apere. În cadrul NATO, Germania a blocat achiziția de puști de lunetiști pentru Ucraina, în timp ce Estonia încă așteaptă ca Berlinul să aprobe livrarea către Kiev de obuziere din epoca est-germană.
Cancelarul german, Olaf Scholz, și secretarul de externe, Annalena Baerbock, au invocat Constituția germană, care interzice țării să livreze arme în zonele de război. Există motive întemeiate pentru această prevedere. Armele pot contribui la exacerbarea unui conflict și pot cădea în mâini greșite, așa cum s-a întâmplat în Afganistan, după recenta victorie a talibanilor. Poziția este susținută și de majoritatea alegătorilor germani.
Dar în anumite situații, principiile politice pot duce la rezultate greșite, chiar dacă sunt fundamental corecte. Când Statul Islamic a amenințat că va invada teritoriul kurd din nordul Irakului, în 2014, armata germană a echipat luptătorii Peshmerga cu rachete antitanc, o contribuție importantă la stoparea avansului islamist. A încălcat un tabu, după cum a recunoscut deschis ministrul apărării de atunci, Ursula von der Leyen. Dar a fost totuși mișcarea corectă.
Din perspectiva lui Scholz și Baerbock însă, situația din Ucraina nu justifică repetarea acestei încălcări. Linia de argumentare de la Berlin susține că acest lucru nu ar oferi beneficii militare și ar distruge liniile de comunicare cu Moscova. Această poziție este însă greșită, pe mai multe planuri.
O livrare de arme din Germania poate foarte bine să fie în mare măsură lipsită de sens din punct de vedere militar. Din punct de vedere politic, însă, i-ar trimite lui Putin un mesaj că Occidentul este unit în fața amenințărilor sale. Ar sublinia dorința colectivă a Europei de a se apăra împotriva unei politici de putere care ignoră dreptul internațional. Nimeni nu știe dacă livrarea de arme în Ucraina ar fi suficientă pentru a preveni un război. Cu toate acestea, este cert că dezbinarea face războiul mai probabil.
Guvernul de coaliție german pretinde că joacă rolul de lider în Europa. Dar, în timp ce Franța și SUA adoptă un amestec de fermitate și dialog, în efortul de a-l forța pe Putin să-și schimbe cursul, Berlinul se consideră în primul rând responsabil pentru dialog. Acest lucru este în conformitate cu tradiția pacifistă pe care Germania a dezvoltat-o după al Doilea Război Mondial, dar nu este în concordanță cu ambițiile sale de conducere.
Pe deasupra se adaugă convingerea veche de zeci de ani, din cadrul Partidului Social Democrat al Germaniei, de care aparține cancelarul, că se bucură de acces privilegiat la mentalitatea Kremlinului. Totuși, ce spera Scholz să discute cu Putin? Lista ultimatumurilor pe care Rusia le-a prezentat Occidentului nu este o ofertă de negociere, ci o cerere ca Occidentul să capituleze. Cum ar opri o livrare de arme niște negocieri pe care Putin nici măcar nu este interesat să le ducă?
Social-democrații se grăbesc să atragă atenția asupra suferinței pe care Germania a produs-o asupra Rusiei în al Doilea Război Mondial. Ei, însă, nu vorbesc deloc despre suferința produsă Ucrainei și altor țări care au aparținut Uniunii Sovietice.
Verzii Annalenei Baerbock sunt mult mai hotărâți. Ei au o cantitate semnificativă de simpatie pentru o țară care luptă pentru democrație și autodeterminare, chiar dacă încă este condusă parțial de oligarhi. Vicecancelarul lui Olaf Scholz, Robert Habeck, de la Partidul Verzilor, a încurajat vânzarea de arme către Ucraina în urmă cu jumătate de an. Asta a fost în timpul campaniei electorale, iar Baerbock, care a fost candidatul partidului la postul cancelar, a îngropat rapid problema. Dar ea a mai spus că intenționează să modernizeze abordarea partidului său față de politica externă. Aceasta ar fi o oportunitate excelentă de a face acest lucru.
Orice ar face, Germania nu ar trebui să-i împiedice pe partenerii săi să livreze arme Ucrainei. Acest lucru nu se traduce neapărat într-o inversare a liniilor directoare stricte care guvernează exporturile de arme. Principiul reținerii rămâne fundamental corect. Este greșit, totuși, să folosim acest principiu ca o scuză pentru a nu face nimic. >>
