Ahmed al-Sharaa, fondatorul filialei siriene a organizației islamiste militante al-Qaida (deja dispărută), pentru localizarea căruia, până acum câteva luni, Statele Unite ofereau o recompensă de zece milioane de dolari celui care oferea informații relevante, va deveni în această săptămână primul președinte al Siriei care va participa la reuniunea Adunării Generale a ONU în ultimii aproape 60 de ani, relatează marți EFE, citată de Agerpres.
Aflat la conducerea unei organizații catalogate drept ‘teroristă’ de către Statele Unite și Consiliul de Securitate al ONU sub numele de război Abu Mohamed al-Jolani, al-Sharaa a condus grupul islamist Frontul al-Nusra, care ulterior a fost reconvertit în Organizația de Eliberare a Levantului (HTS, în limba arabă) după ce a rupt legăturile cu al-Qaida.
Însă lui al-Sharaa i-a fost suficient să îl răstoarne în decembrie pe președintele sirian Bashar al-Assad – aflat la putere timp de aproape 25 de ani – pentru a-și repara imaginea.
După mai bine de jumătate de secol de mandate consecutive ale lui Bashar al-Assad și ale tatălui său Hafez al-Assad, Ahmed al-Sharaa va fi primul președinte al Siriei care va interveni la Adunarea Generală a ONU din 1967, când Nureddin al-Atassi a făcut același lucru, cu patru ani înainte ca clanul Assad să preia puterea.
Noile autorități siriene au anunțat la începutul lunii septembrie că al-Sharaa participă săptămâna aceasta la Adunarea Generală la care sunt prezenți șefi de stat din întreaga lume. Liderul sirian a aterizat duminică la New York împreună cu o delegație numeroasă.
Al-Sharaa a ajuns la putere în urma căderii președintelui Bashar al-Assad și de atunci s-a concentrat să lase în urmă trecutul său ca fondator al Frontului al-Nusra și, mai recent, ca lider al HTS, care a condus ofensiva fulger ce a pus capăt celor 54 de ani de regim al familiei al-Assad.
Timp de mai bine de un deceniu ca lider jihadist, al-Sharaa a fost acuzat că a ordonat ‘atacuri nediscriminatorii’ împotriva civililor, conform organizațiilor pentru drepturile omului, dar treptat s-a distanțat de fundamentalismul islamic și s-a concentrat pe consolidarea puterii în Idlib, care timp de ani de zile a rezistat ca ultimă redută a opoziției în Siria condusă de Assad.
Periplul său jihadist a determinat desemnarea organizației sale ca organizație ‘teroristă globală special desemnată’ de către Departamentul de Stat al SUA, care a oferit o recompensă de până la zece milioane de dolari pentru informații despre el. La acel moment se numea al-Jolani, nume pe care al-Sharaa nu l-a mai folosit de când a înlăturat regimul președintelui al-Assad.
Recompensa a fost retrasă pe 20 decembrie 2024 după căderea vechiului regim și desemnarea HTS ca teroristă din iulie, în timp ce Siria traversează o etapă de tranziție în care noul președinte se concentrează pe reluarea relațiilor cu comunitatea internațională, întrerupte timp de decenii din cauza brutalității regimului condus de familia al-Assad.
Eforturile de a-și reface imaginea proprie și pe ce a Siriei au ieșit la iveală în luna mai, când al-Sharaa s-a întâlnit cu președintele american, Donald Trump, și cu prințul moștenitor saudit, Mohamed bin Salman, în cadrul unei întâlniri a liderilor Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) desfășurată la Riad. A fost prima dată în ultimii 25 de ani când președinții Siriei și Statelor Unite s-au văzut față în față, iar întâlnirea a avut loc la doar o zi după ce Donald Trump a anunțat eliminarea sancțiunilor internaționale impuse Siriei pentru a-i oferi șansa ‘de a străluci’, după cum a afirmat președintele american.
Cu toate acestea, cele zece luni la conducerea Siriei a lui al-Sharaa nu au fost lipsite de controverse și îndoieli. Marți, comisia de anchetă a ONU pentru Siria a denunțat faptul că au continuat să fie comise încălcări ale drepturilor omului ce ar putea fi considerate crime de război după căderea regimului președintelui al-Assad, cum ar fi uciderea a peste 1.400 de alauiți în luna martie în localitățile Latakia, Tartus și Hama din vestul Siriei.
