Odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul anului 2025, Statele Unite, Rusia și China au început un nou joc, cu lumea pe post de tablă de șah și cu regulile pe care doresc să le urmeze sau să le impună, bazat pe premisa că unilateralismul și sacrosanta securitate națională au prioritate în fața valorilor morale și a legalității, scrie EFE într-un comentariu preluat de Agerpres.
Războaiele din Ucraina, Gaza și Sudan; termenii în care ar trebui să se desfășoare comerțul, tarifele și exploatarea resurselor naturale; interpretarea libertăților și a drepturilor omului – totul este supus voinței actorilor care nu se mai simt legați de ordinea internațională apărută după al Doilea Război Mondial.
*Pumnul în masă dat de Trump
Trump a ajuns la Casa Albă dând cu pumnul în tabla de șah, deja șubredă, a ordinii internaționale. Președintele american a perturbat și a tăiat finanțarea organizațiilor de ajutor umanitar și a ONU, a rescris regulile comerțului și cooperării militare cu partenerii NATO și a făcut ca piețele și țările să se teamă de următoarea sa mișcare.
Anul acesta, el a decis să atace nave despre care se presupune că au legătură cu traficul de droguri, ucigându-le echipajele, a promovat procese de pace în afara mecanismelor internaționale de soluționare a conflictelor și chiar i-a sancționat pe judecătorii Curții Penale Internaționale, responsabili de respectarea dreptului internațional.
‘Intern și extern, Trump crede în utilizarea puterii și vede limitele legale ca lucruri fictive care nu ar trebui să-l deranjeze’, a declarat pentru EFE Richard Gowan, director de program pentru Instituții și Afaceri Globale la International Crisis Group.
Președintele american a mers până acolo încât a propus transformarea Gazei într-o Rivieră fără palestinieni și și-a ‘vândut’ pe post de acorduri de pace eforturile de mediere în peste 10 conflicte – acorduri care, în cel mai bun caz, au dus la armistiții, dar pe care le-a considerat suficient de importante pentru a revendica Premiul Nobel pentru Pace, ca și cum ar fi fost o recompensă pentru că și-a făcut bine temele.
‘Cred că Trump are o convingere instinctivă că lumea ar trebui condusă prin cooperarea dintre marile puteri și că restul țărilor nu ar trebui să se amestece’, totul impulsionat de un amestec de interes personal și narcisism, adaugă Gowan.
*Rusia, de la consensul de la Ialta la teoria haosului
Președintele rus Vladimir Putin pledează de ani buni pentru o revenire la consensul creat la Conferința de la Ialta din februarie 1945, unde a fost fondată ONU, dar în care Europa a fost divizată în două blocuri.
Reînviind retorica populistă împotriva hegemoniei coloniale a Occidentului, Putin încearcă să se poziționeze ca lider al Sudului Global, argumentând că este necesară o ordine multipolară cu centre multiple de putere.
Cu toate acestea, în ultima vreme, pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, analiștii de la Kremlin îmbrățișează ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Teoria Haosului, care postulează că nu există principii universale de justiție și drepturi ale omului, ci mai degrabă militarizarea societății și apărarea fără compromisuri a securității naționale, explică Anton Barbașin, directorul site-ului web Riddle Russia.
În această lume nouă, fără reguli, Rusia se poate alia cu regimuri complet diferite, de la India democratică la Coreea de Nord autoritară și Myanmar. Dacă aliatul tău, Bashar al-Assad, este răsturnat de la putere în Siria, îi acorzi azil și a doua zi intri în negocieri cu noile autorități.
În acest sens, titlul unui raport prezentat în septembrie de Clubul de Discuții Valdai, la care Putin participă în fiecare an, a fost ‘Dr. Haos sau cum să nu mai ai frică și să îmbrățișezi dezordinea’ mondială.
Conform acestei teorii, etica nu mai guvernează comportamentul pe arena internațională, astfel încât apărarea intereselor naționale justifică orice acțiune, inclusiv bombardarea infrastructurii civile din Ucraina. În această nouă dezordine mondială, armata este esențială, motiv pentru care războiul este normalizat ca instrument al politicii externe, iar instituțiile internaționale nu joacă niciun rol în rezolvarea conflictelor.
‘Cred că ceea ce își dorește cu adevărat Rusia este ca Statele Unite să o recunoască din nou ca egală a lor’, a spus Gowan.
*China, un gigant precaut care vinde încredere
Cu pragmatismul său tradițional, Beijingul a îmbrățișat zicerea ‘pescuitul în ape tulburi aduce și avantaje’ și, confruntată cu peisajul global turbulent, încearcă să se poziționeze ca o putere responsabilă și un partener de încredere, reticent față de schimbările bruște de direcție.
Apelurile la dialog, cooperarea ‘pentru un viitor comun pentru întreaga umanitate’ și angajamentul față de multilateralism sunt pilonii strategiei Chinei de a proiecta o imagine de stabilitate care, cu toate acestea, se lovește de suspiciunea Occidentului din cauza dezechilibrelor comerciale și a rivalității tehnologice.
Această neîncredere se datorează și ambiguității practicate de diplomația chineză în domenii precum războiul din Ucraina, unde Beijingul susține că a adoptat o poziție constructivă, dar ignoră în același timp apelurile internaționale de a-și folosi legăturile strânse cu Moscova pentru a pune capăt războiului.
Această alianță, la fel ca cele pe care le menține cu Iranul, Venezuela și Cuba, nu împiedică China – în ciuda fricțiunilor comerciale repetate – să se relaționeze cu Europa, pe care o consideră un partener comercial indispensabil care poate echilibra balanța multilaterală pe fondul agresivității SUA.
Tensiunile din relația mereu complicată cu Washingtonul privind Taiwanul și securitatea în Indo-Pacific s-au intensificat din cauza războiului comercial, aflat în prezent într-o fază de armistițiu.
Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în timpul primului mandat al lui Trump, acest nou război comercial nu a luat prin surprindere China care, în ultimii ani, a urmărit autosuficiența tehnologică și, pe lângă faptul că a răspuns cu aceeași măsură la rundele succesive de tarife, și-a folosit dominația în domeniul pământurilor rare ca principal instrument de negociere.
‘Chinezii sunt cei care, cred eu, că încearcă să pară responsabili și să se comporte ca niște adulți. Cred că nu trebuie să facă prea multe pentru a beneficia de retragerea SUA din leadership-ul internațional. Pur și simplu trebuie să rămână pe loc și să spună: ‘Încă vrem să jucăm după reguli”, a remarcat Gowan.
