Englezii au un termen pentru concediile pe care le petrecem acasă: „staycation”. Același termen ar putea descrie foarte bine și ce se întâmplă cu berzele din România în ultimii ani. Din cauza încălzirii globale, multe păsări nu mai „pleacă în vacanță” în țările calde și… preferă confortul propriului cuib de acasă, scrie Alison Mutler într-un articol publicat în ediția în engleză a www.universul.net.
Lăsând gluma la o parte, experții spun că multe berze din România nu mai pleacă în greaua călătorie de mii de kilometri spre sud, peste Mediterană, în țări cu climă mai blândă.
De ce? Pentru că este suficient de cald și acasă. Nu la fel de confortabil ca în Africa, însă temperaturile mai ridicate, efect al încălzirii globale, le-au dat multora dintre cele 10.000 de berze din România un motiv să anuleze dificila călătorie anuală spre sud.
„Migrau pentru că nu mai aveau surse de hrană, însă dacă mâncarea există, vor sta”, a declarat Ovidiu Bufnilă, de la Societatea Ornitologică Română, pentru universul.net.
Temperaturi mai ridicate, surse mai bogate de hrană și dependența de… junk food
Iernile mai blânde cauzate de schimbarea climei au făcut viața mult mai ușoară pentru populația de berze a României: broaștele, șoarecii și alte rozătoare sunt disponibile tot anul, a punctat Bufnilă.
„Este un prim efect al încălzirii globale. Până acum au fost în jur de 10 cazuri raportate, de care am auzit noi, însă sunt mult mai multe. Totul a început în 2013, când a fost o barză în Mogoșoaia care a rămas peste iarnă, apoi alta la Sfântu Gheorghe, apoi una în Făgăraș… și mai sunt cele despre care noi nu știm”, a spus acesta.
Și, la fel cum oamenii au dezvoltat un apetit pentru junk food, la fel fel și berzele, care sunt carnivore, au devenit dependente de „junk food-ul” din gropile de gunoi.
Încălzirea globală a „desincronizat” urșii
Pe de altă parte, urșii bruni din România sunt „desincronizați” din cauza încălzirii globale. În loc să-și facă bârlog și să hiberneze pentru 3-6 luni, vremea caldă îi ține în priză și în căutare de mâncare, explică Cristian Remus Papp, de la World Wildlife Fund România.
„Niciun urs nu mai hibernează la temperaturile acestea. În mod normal ar mânca și ar avea o rezervă de grăsime și s-ar retrage spre bârlogurile lor. Acum își consumă energia hoinărind”, explică Papp.
În această perioadă, când sunt zero grade Celsius noaptea și 4-6 în timpul zilei, ar trebui să intre la hibernare. Însă „sunt numeroase exemple de urși care se hrănesc cu porumb lăsat pentru mistreți. Este un fenomen foarte răspândit și un motiv de îngrijorare pentru noi, specialiștii în conservarea vieții sălbatice”, explică Papp.
Papp mai spune că „rațele sălbatice și lebedele nu mai migrează nici ele, pentru că reprezintă un risc mare. Își conservă energia și rămân aici, la fel ca berzele”.
În cazul urșilor, acest fenomen afectează și procesul de reproducere. Și asta pentru că puii, care ar trebui să se nască în mod normal în bârlog în ianuarie și să fie hrăniți cu lapte matern, sunt lăsați acum de capul lor, fapt care „le reduce sever șansele de supraviețuire”, a spus Papp.
Și berzele din Portugalia preferă căldura cuibului de acasă și gropile de gunoi
Iar aceste fenomene nu sunt specifice doar României. În Portugalia, zeci de mii de berze nu mai trec Mediterana spre Africa, ci preferă să stea acasă, arăta National Geographic în 2016, prima televiziune care a vorbit despre acest fenomen, după apariția unui studiu.
De exemplu, populația de berze din Portugalia a crescut de la 1.187 de păsări în 1995 până la aproape 14.000, potrivit National Geographic. 80% dintre berzele care rămân peste iarnă în regiune se strâng lângă gropile de gunoi pentru „junk food”.
„Populația de berze albe migra în proporție de 100% înainte de ani ‘80, nu existau berze albe care să rămână în” Spania și Portugalia, a declarat Aldina Franco, specialistă în ecologie și conservarea vieții sălbatice de la University of East Anglia, din Marea Britanie.
Schimbarea climei a „tăiat” din aripile berzelor din Polonia
Și nu numai că berzele nu mai migrează, dar aripile lor se scurtează, a mai dezvăluit Ovidiu Bufnilă, vorbind despre cazuri raportate în Polonia.
Vremea caldă a adus, de asemenea, noi specii de păsări în România. Muscarul semigulerat a început să cuibărească în România. La fel ca și cucul pestriț.
Cucul este nativ în Turcia, Irak, Spania și Africa. Este o pasăre-parazit, care își depune ouăle în cuiburile altor păsări.
Un alt animal care se simte foarte bine în climatul mai cald, potrivit World Wildlife Fund România, este șacalul. Populațiile de șacali au crescut nu numai în România, dar pe tot cuprinsul Europei.
