Marşul Bucharest Pride al comunităţii LGBT a început, sâmbătă, la ora 17.00, în Piaţa Victoriei, din Bucureşti, iar la această oră mii de participanţi au pornit pe Calea Victoriei, înspre Bulevardul Naţiunile Unite. Manifestarea se va încheia cu un concert în Parcul Izvor, în jurul orei 19.00. Potrivit organizatorilor, la evenimentul organizat de Asociaţia ACCEPT sunt aşteptaţi, anul acesta, peste 30.000 de participanţi – persoane LGBT+ şi cetăţeni care cred în valori precum iubirea, egalitatea şi dreptul la demnitate. Acţiunea are loc la câteva ore de la ”Marşul Normalităţii”, la care au participat câteva sute de persoane şi în fruntea căruia s-a aflat europarlamentarul Diana Şoşoacă.
UPDATE – Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, la marşul Bucharest PRIDE 2026 al LGBTQIA+ s-a înregistrat un „record de participanţi”, fiind aproximativ 35.000 de oameni care au ieşit în stradă pentru drepturile persoanelor care formează comunitatea respectivă.
„Vocile celor prezenţi au scandat pentru protecţia şi recunoaşterea legală a tuturor familiilor, pentru respectarea demnităţii persoanelor trans, pentru sporirea măsurilor de siguranţă împotriva discriminării din toate domeniile şi pentru respectarea jurisprudenţei europene privind drepturile omului”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, la finalul marşului, pe scena din Parcul Izvor, Ilinca Prisăcariu, coordonatoarea evenimentului, a rostit Manifestul Bucharest PRIDE 2026, realizat în urma unei ample campanii naţionale de consultare comunitară. pe scenă va urca şi va lua cuvântul şi activistul Hubert Sobecki, invitat special din Polonia, ţara europeană care a început să pună în aplicare Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind recunoaşterea familiilor LGBTQIA+ care s-au căsătorit în alte state membre UE.
„La fel ca Polonia, şi România se numără printre statele care trebuie să transcrie căsătoriile încheiate în UE. Până anul trecut, şi Lituania se afla pe lista scurtă a statelor din Europa care nu oferă nicio formă de protecţie legală familiilor formate din persoane de acelaşi sex”, se arată în comunicatul citat.
În acelaşi document se menţionează că Iulian Diţiu, preşedintele ARK Oradea, „le va aminti tuturor administraţiilor locale că au obligaţia constituţională de a aproba desfăşurarea tuturor evenimentelor de tip PRIDE din ţară, inclusiv la Oradea, unde aleşii locali au interzis desfăşurarea marşului în 2025”.
„Suntem aici! Noi, identităţile noastre, corpurile noastre, curajul de a fi exact aşa cum suntem. Oboseala de a ne mai justifica existenţa, răbdarea cu care am aşteptat să ni se facă dreptate. Binecuvântarea de a ne avea unii pe alţii. Puterea pe care o avem împreună. Complexitatea şi frumuseţea diversităţii noastre. Suntem aici! Noi toţi şi fiecare dintre noi. Cu iubirile şi speranţele noastre. Cu fricile şi dezamăgirile noastre. Cu istorii personale şi reţele comunitare. Cu familiile noastre – soţiile, soţii, părinţii, copiii, fraţii şi surorile noastre, dar şi cu oamenii pe care i-am ales să ne fie aproape. Cu tot ce ne defineşte ca oameni. Suntem aici şi cerem doar ceea ce ni se cuvine: drepturi, protecţie, demnitate”, este un fragment din Manifestul Bucharest PRIDE.
Membrii comunităţii LGBT mai cer instituţii ale statului care „servesc toţi cetăţenii”, nu doar pe cei care se potrivesc unui tipar, protecţie şi recunoaştere legală pentru ei, pentru familiile şi pentru copiii lor, prin „căsătorie şi parteneriat civil”.
„Cerem ca fiecare persoană trans să poată trăi cu documentele care îi reflectă identitatea – simplu, rapid, fără să trebuiască să renunţe la propria demnitate. Cerem medici şi psihologi care ştiu să aibă grijă de sănătatea fiecăruia dintre noi şi o fac cu respect. Specialişti care vindecă, nu judecă. Cerem măsuri de sănătate publică pentru prevenirea HIV/SIDA şi acces gratuit la profilaxia pre şi post expunere. Tratament constant, fără întârzieri şi întreruperi, pentru persoanele care trăiesc cu HIV”, se arată în acelaşi manifest.
Totodată, participanţii la marş cer, în manifest, educaţie sexuală în şcoli, să se vorbească despre consimţământ şi autonomie asupra propriilor corpuri şi garanţia că niciunui copil nu i se va spune că e greşit.
„Cerem universităţi sigure, unde poţi fi tu însuţi fără să plăteşti pentru asta, pedepsirea dură a discriminării la locul de muncă şi angajatori care-ţi evaluează munca, nu identitatea. Cerem ca ura să nu mai rămână nepedepsită. Nici atunci când vine de pe ecrane, nici când este exprimată din poziţii de putere, direct din parlament. Cerem să fim în siguranţă pe stradă, acasă, în spitale, în secţiile de poliţie, în şcoli, în birouri, în faţa ghişeelor şi în interiorul propriei comunităţi. Cerem dreptul de a merge la PRIDE la Bucureşti, la Cluj, la Iaşi, Timişoara, Braşov, ORADEA şi în toate celelalte oraşe ale ţării! Libertatea de întrunire nu e un privilegiu, ci un drept fundamental! Cerem o justiţie liberă de ingerenţele politicului, precum şi judecători care-şi lasa prejudecăţile personale la uşa tribunalului. Cerem respectarea jurisprudenţei europene, a Hotărârilor CEDO şi CJUE, a angajamentelor pe care România şi le-a asumat faţă de cetăţenii ei. Suntem 10% dintre ei. Locul nostru este aici! Nu vrem să mai fim nevoiţi să plecăm din ţară pentru a trăi cu demnitate! Cerem să nu ne mai fie frică”, arată manifestul.
Potrivit membrilor LGBT, manifestul Bucharest PRIDE 2026 este „un mesaj de iubire” faţă de ei înşişi, dar şi faţă de cei pe care i-au pierdut „din cauza indiferenţei, a violenţei, a excluderii”.
„Suntem aici – persoane lesbiene, gay, bisexuale, trans, intersex, nonbinare, AroAce, queer, roma, neurodiverse, persoane cu diversitate funcţională, tineri, seniori, oameni din oraşe mari şi oameni din mediul rural, persoane care trăiesc cu HIV, persoane publice şi cetăţeni marginalizaţi, oameni care cred sau nu în etichete – suntem un NOI.
Un NOI care nu cere permisiunea să existe. Un NOI care nu se scuză că iubeşte. Un NOI care nu mai aşteaptă. Suntem toate acestea şi suntem împreună. Suntem aici. ALL OF US!”, se încheie manifestul citat.
