Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Europei să pună capăt dependenței sale de sistemele de armament americane și a apreciat că e momentul ca Europa să se bizuie pe propriile sale forțe și să adopte o poziție mai fermă în politica globală, fără a se lăsa influențată nici de SUA și nici de China, scrie politico.eu. Pe de altă parte, președintele Franței și-a apărat politica de dialog cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda recentelor acuzații de otrăvire a opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi.
Aflat marți într-o vizită în Lituania, într-o dezbatere cu studenții de la Universitatea din Vilnius, Macron a pledat pentru ca Europa să își asume un rol mai independent în lume – subordonat nici Washingtonului, nici Beijingului.
„Unele state au renunțat, mai mult decât altele, la independența strategică prin faptul că au ajuns să depindă prea mult de sisteme de armament americane”, a declarat președintele Franței la întâlnirea de la Universitatea din Vilnius, în cadrul unui turneu pe care l-a făcut în țările baltice.
„Nu putem accepta să trăim într-o lume bipolară dominată de SUA și China”, a adăugat Macron.
Președintele francez a spus că singurul mod prin care Europa poate supraviețui este să creeze o „a treia cale” în afacerile globale și să își urmărească interesele.
Acest lucru include realizarea unor capacități comune de apărare europene care să nu excludă NATO, ci să fie complementare Alianței Nord-Atlantice, după cum încearcă să-i asigure Macron pe reprezentanții statelor europene care au în prezent relații economice strânse cu SUA.
Franța dorește ca UE să-și dezvolte capacitatea de apărare, chiar dacă, până acum, UE nu a dat vreun semnal clar în această privință.
Comisia Europeană a pus bazele unui Fond European de Apărare, prin care UE să finanțeze proiecte industriale și de apărare comune.
Proiectul a fost minat chiar de către liderii UE, inclusiv Macron, care au căzut de acord în luna iulie să acorde mult mai puțini bani acestui fond: din suma inițială de 11,4 miliarde de euro, s-a acceptat doar o finanțare de 7 miliarde de euro, pentru următorii 7 ani.
*Dorim să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia
Pe de altă parte, președintele Franței și-a apărat politica de dialog cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda recentelor acuzații de otrăvire a opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi.
„Suntem conștienți de ce se întâmplă în vecinătatea voastră, la fel și de istoria voastră și, în acest spirit de înțelegere mutuală și transparență, precum și de protecție a securității voastre, dorim să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia”, a spus Macron într-o declarație de presă acordată la Riga, alături de președintele leton, Egils Levits.
„Acest dialog nu neagă cu nimic istoria noastră europeană comună, dar dorește să confrunte această istorie, precum și geografia”, a adăugat șeful statului francez.
În timp ce încercau să rămână politicoși, liderii statelor baltice au dat de înțeles că vor fi convinși de faptul că „dialogul cu Moscova” va fi util doar atunci când vor vedea rezultate concrete.
„Înțelegem nevoia de dialog, deoarece aceste canale de comunicare sunt întotdeauna importante în diplomație”, a declarat președintele lituanian Lina Linkevicius. „Dar dialogul doar de dragul dialogului nu e ceva ce ne dorim, deoarece creează impresia că nu se schimbă nimic”.
