<< Continentul mai are mult de lucru pentru a-și proteja de căldură orașele și infrastructura, dar și mentalitatea >>, scriu Karl Mathiesen, Zia Weise și Pieter Haeck, pentru Politico.eu.
<< Europa nu era pregătită pentru căldura extremă pe care a trăit-o în acest iulie infernal.
Acest lucru este evident din numărul deceselor cauzat de valul de căldură de până acum – cu peste 2.000 de persoane despre care se știe că au murit în Spania și Portugalia, un număr estimat să crească atunci când datele vor fi publicate în Franța, Regatul Unit, Belgia și Țările de Jos și din întreaga zonă Centrală și Europa de Est, unde căldura a persistat în acest weekend.
Nepregătirea Europei s-a văzut atunci când incendiile masive s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia, săptămâna trecută, și, în loc să desfășoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană era în discuții pentru cumpărarea acestora.
S-ar putea observa, totodată, din impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei – cu energia, transportul și infrastructura tehnologică zbătându-se să funcționeze la temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius.
Pe măsură ce temperaturile au doborât recorduri pe tot continentul, inclusiv în Marea Britanie, oamenii de știință din domeniul climei au avertizat că acesta nu a fost un incident neobișnuit: căldura atât de extremă și mult mai mare se va întoarce din ce în ce mai frecvent, din cauza schimbărilor climatice.
Deși severitatea valului de căldură a fost nouă, răspunsul și măsurile de precauție pe care guvernele le iau – sau nu le iau – la căldura extremă pot determina câți mor, și care e nivelul de perturbare a societății și a economiei.
„Într-adevăr, așa stăm”, a spus Maarten van Aalst, director al Centrului Climatic al Crucii Roșii și membru al consiliului consultativ științific al UE pentru schimbările climatice. „Într-un fel, acele sute de vieți pierdute în timpul valurilor de căldură sunt, toate, vieți irosite”
La cel mai înalt nivel, guvernele Europei pur și simplu nu reușesc să planifice în mod adecvat o planetă mai fierbinte. Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice. Dar ele sunt adesea subțire conturate și nefinanțate.
Conform legislației UE, fiecărei țări membre i se cere să raporteze cât cheltuiește pentru așa-numita „adaptare la climă” – în total și sectorial. Analiza POLITICO a raportărilor lor arată că 20 din 27 de țări fie oferă detalii limitate, fie nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli.
„Pur și simplu nu au”, a spus Wouter Vanneuville, expert în adaptarea la schimbările climatice, la Agenția Europeană de Mediu (AEE).
Răspuns în caz de dezastru
Căldura este cel mai fatal dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de oameni au murit din cauza valurilor de căldură, arată datele SEE, împărtășite pentru POLITICO.
Dar cel mai mare număr de decese legate de căldură, din ultimele decenii, a fost înregistrat nu în Spania sau Italia, de obicei fierbinți, ci în Germania, evidențiind rolul jucat de politicile locale și nivelurile de pregătire.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțin de jumătate din cele 27 de țări ale UE au planuri de acțiune pentru a gestiona efectele căldurii extreme asupra sănătății – iar dintre cele care o fac, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este o rușine”, a declarat Martin Herrmann, medic din Munchen și președinte al Alianței Germane pentru Protecția Climei și Sănătate, o rețea de lucrători din domeniul sănătății. „Nu știm când survine următorul moment critic și nu suntem pregătiți”.
Unele țări au început să ia măsuri după un val de căldură fatal, care a avut loc în 2003. Franța a adoptat așa-numitul „plan canicule” pentru a alerta și a proteja mai bine rezidenții; multe dintre autoritățile sale municipale și-au înregistrat în baza de date cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât aceștia să poată lua legătura pentru sfaturi de sănătate atunci când se apropie un val de căldură.
Van Aalst a declarat că astfel de politici au redus semnificativ ratele mortalității. Dar nivelurile de pregătire variază foarte mult.
La cinci ani după ce Ministerul Mediului din Germania a cerut planuri locale de acțiune pentru căldură, un sondaj efectuat de ziarul Die Zeit printre 300 de autorități districtuale germane a constatat că 80% nu aveau niciun protocol în vigoare.
De asemenea, țara nu este pregătită să lupte împotriva incendiilor forestiere în ritmul și amploarea în care acestea cuprind acum zone vaste. Numai în landul Renania de Nord-Westfalia, în patru zile au izbucnit 11 incendii.
Chiar dacă se îndreaptă spre câmpuri și păduri în flăcări, pompierii se luptă cu o rețea birocratică complicată, a declarat Ulrich Cimolino de la Asociația Pompierilor Germani.
Șefii de brigadă trebuie să solicite elicoptere de stingere a incendiilor de la centrul de comandă local, care trebuie să întrebe guvernul regional, care trebuie să întrebe ministerul federal de interne, care verifică apoi dacă sunt disponibili pentru zbor piloți de poliție sau de armată regionali sau federali.
În cel mai bun caz, acest proces durează de la una până la două ore, a declarat Cimolino presei germane. Dar unele landuri solicită, de asemenea, completarea de formulare – toate în timp ce incendiul se extinde – ceea ce înseamnă că aprobarea poate dura câteva ore.
Comparați acest lucru cu Grecia, unde autoritățile au desfășurat săptămâna aceasta 15 avioane pentru a lupta împotriva flăcărilor, în regiunea Atena, în 26 de minute de la identificarea incendiului, după cum informa ziarul Kathimerini.
O „lovitură” economică
Stimulentul de a se adapta la temperaturi mai calde este, de asemenea, economic. În multe părți ale Europei, valul de căldură a arătat că infrastructura crucială a eșuat la temperaturi în creștere.
La Londra, aeroportul Luton a fost nevoit să suspende zborurile după ce căldura a deteriorat pista. O mare parte din sistemul feroviar al Regatului Unit a fost oprit. În Țările de Jos, Amsterdam a recurs la împrăștierea de apă pe podurile sale, pentru a le menține funcționale, în timp ce în Italia, autostrăzile și liniile feroviare care leagă Trieste de restul țării au trebuit să fie închise, din cauza incendiilor de vegetație.
În Franța și Belgia, centralele nucleare au oprit sau și-au redus operațiunile, deoarece apa necesară pentru răcire devenise prea caldă.
Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Atât Google, cât și divizia de cloud a Oracle au suferit „eșecuri” în ceea ce privește unitățile de răcire în Regatul Unit în această săptămână – Oracle indicând drept cauză „temperaturi ridicate nepotrivite”.
Centrele de date din Europa, care alimentează tot felul de activități web zilnice, sunt greu de menținut recii. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în zonele de climă nordică și mai ales lângă surse de apă care pot fi folosite pentru a răci serverele.
Pe măsură ce căldura arzătoare începe să ajungă în aceste zone, mai ales dacă este însoțită de secetă, operatorii centrelor de date vor trebui să mențină echilibrul: să se asigure că unitățile lor de răcire cu apă sunt adaptate la un viitor din ce în ce mai fierbinte, în timp ce se confruntă cu controlul asupra nivelului lor ridicat de utilizare a apei pe măsură ce aceasta devine o marfă mai rar întâlnită.
Adaptarea infrastructurii și a orașelor pentru a deveni rezistente la căldură va veni, de asemenea, cu un preț ridicat.
Majoritatea caselor din nordul Europei sunt construite pentru a reține în loc de a elimina căldura și, de obicei, nu au unități de aer condiționat, ceea ce înseamnă că pentru a le face mai rezistente la căldură vor necesita renovări în masă. Casele spaniole au aer condiționat de aproximativ patru ori mai mult decât cele franceze. Estimările din Marea Britanie variază între 1 și 5% din locuințe.
De asemenea, orașele tind să fie planificate fără a ține seama de modul în care căldura poate fi prinsă atunci când mercurul urcă la niveluri extreme, creând așa-numitul efect „heat island”. Obținerea controlului asupra unui viitor mai fierbinte va însemna plantarea de copaci, adaptarea standardelor de construcție și investirea în materiale care pot face față căldurii și frigului.
Schimbarea mentalității
„Frontiera” finală, din perspectiva pregătirii, este în mintea europenilor. Chiar dacă agențiile meteorologice au emis avertismente din ce în ce mai îngrijorătoare cu privire la riscul pentru viață, reprezentat de căldura record, mulți oameni și-au pus în bagaje grătarele și loțiunea de soare, gata pentru distracția de vară.
Este o „enigmă”, a declarat van Aalst, deoarece pentru majoritatea oamenilor căldura este gestionabilă. Secțiuni din presa din Marea Britanie au luat în derâdere „fulgii de zăpadă” pentru îngrijorările cu privire la persoanele în vârstă, tinerii și bolnavii care sunt expuși unui risc mult mai mare în zilele caniculare.
„Putem lua în derâdere ideea că o zi frumoasă la plajă este un fenomen periculos. Dar acestea sunt efectele reale pe care tocmai le-am văzut în propriile noastre țări”, a spus el.
În Germania, chiar și instituțiile responsabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi casele de îngrijire și grădinițele, adesea nu tratează temperaturile ridicate ca pe o amenințare.
Săptămâna aceasta, în Bavaria, unde nicio administrație locală nu a întocmit un plan de acțiune pentru căldură, „la 36 de grade [Celsius], școlile încă mai desfășoară competiții sportive și apoi sunt surprinse când copiii se prăbușesc”, a declarat Herrmann, de la Alianța pentru Protecția Climei și Sănătate.
„Nu avem încă acel reflex societal de a recunoaște pericolul căldurii”. >>
