Un vot privind interzicerea de facto a vânzării în Uniunea Europeană a maşinilor cu motoare pe combustie a fost amânat în Consiliul UE, după ce mai multe naţiuni au pus la îndoială decizia, perturbând astfel o parte a pachetului de combatere a schimbărilor climatice, relatează platforma media European Newsroom (enr), într-un articol de fond publicat vineri, scrie Agerpres.
Având în vedere că în octombrie anul trecut statele membre ale UE şi Parlamentul European ajunseseră deja la un consens cu privire la interdicţia de vânzare a vehiculelor noi cu motoare pe combustie din 2035, un vot în Consiliul UE, programat iniţial pentru marţi, părea a fi o simplă formalitate. În schimb, cererile făcute în principal de Guvernul german de a excepta motoarele care utilizează combustibili sintetici de la această reglementare au compromis decizia formală.
Combustibilii sintetici sunt produşi prin combinarea hidrogenului cu dioxidul de carbon şi rezultatul arderii acestora poate fi captat din atmosferă. Aceşti combustibili sunt consideraţi neutri din punct de vedere climatic doar dacă energia necesară pentru producerea lor şi componentele lor sunt generate din surse regenerabile.
Pe lângă Germania, ţări ca Italia, Polonia, Bulgaria şi Cehia şi-au exprimat recent opoziţia faţă de planurile de interzicere a vânzărilor. Cum Polonia se opune deja regulamentului, iar Bulgaria a decis să se abţină, acele ţări ar putea forma o minoritate de blocaj în cadrul Consiliului.
Pentru a aproba reglementarea, 15 din cele 27 de state membre ale UE, reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE, ar trebui să voteze în favoarea interdicţiei. Germania este cea mai populată ţară din UE, în timp ce Italia se află pe locul trei, iar Polonia pe locul cinci. Fără sprijinul Germaniei, obţinerea unei majorităţi reprezentând 65% din cetăţenii UE era puţin probabilă, ceea ce a determinat amânarea votului.
Planurile de reducere cu 100% a emisiilor de CO2 provenite de la noile camionete şi maşini până în 2035 fac parte dintr-un pachet mai amplu de combatere a schimbărilor climatice – aşa-numitul pachet „Pregătiţi pentru 55” (Fit for 55), care, la rândul său, face parte din Pactul Verde European (European Green Deal). UE vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, şi-a exprimat săptămâna trecută opoziţia faţă de interdicţia vânzărilor, ameninţând că Berlinul nu o va susţine. El a susţinut că Comisia Europeană nu a venit încă cu un proiect de lege complementar privind modul în care maşinile şi camionetele alimentate cu combustibili neutri din punct de vedere climatic ar putea fi încă înregistrate în UE după 2035.
După o reuniune a cabinetului, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Guvernul federal aşteaptă ca Comisia Europeană să facă o propunere cu privire la modul în care ar putea fi utilizaţi combustibilii sintetici după 2035.
Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a declarat că vehiculele nou înmatriculate cu motoare pe combustie ar trebui să reprezinte o excepţie de la interdicţie după 2035.
„Avem nevoie de această legătură clară şi sigură din punct de vedere juridic între decizia privind limitele flotei şi posibilitatea de noi înmatriculări”, a spus Lindner.
Deoarece tehnologia motoarelor cu combustie va continua să rămână importantă în întreaga lume, un exportator de maşini precum Germania ar trebui să păstreze expertiza necesară în acest domeniu, a adăugat el. El a afirmat că pentru partidul său, FDP, deschiderea tehnologică este o prioritate.
Premierul italian Giorgia Meloni a apreciat decizia de a amâna votul UE cu privire la propunerea de încetare a vânzării de maşini pe benzină şi diesel care emit carbon din 2035 drept „un succes italian”. Ea a spus că poziţia Guvernului italian „este clară: o tranziţie echitabilă şi durabilă trebuie planificată şi realizată cu grijă pentru a evita repercusiunile negative în ceea ce priveşte producţia şi angajaţii”. Meloni a continuat să afirme că „este corect să ţinteşti la zero emisii de CO2 cât mai curând posibil, dar trebuie să li se permită statelor să urmeze calea pe care o consideră cea mai eficientă şi durabilă. „Acesta înseamnă să nu închidem uşa căilor pentru tehnologii curate care sunt diferite de vehiculele electrice”, a spus ea.
Într-o declaraţie trimisă reprezentanţilor celor 27 de state membre UE cu privire la interdicţie, Italia a subliniat că „prin stabilirea unui obiectiv de reducere a emisiilor de 100% până în 2035 şi fără stimulente pentru utilizarea combustibililor din surse regenerabile, regulamentul nu este în conformitate cu principiul neutralităţii tehnologice.” Mai mult, în document se informa că „maşinile cu motoare pe combustie sunt deţinute de cetăţeni cu venituri mici şi vor rămâne pe şosele şi după 2035. Succesul maşinilor electrice va depinde foarte mult de cât de accesibile devin pentru aceşti cetăţeni”.
Şi Polonia se numără printre statele membre care au ridicat obiecţii la interdicţie. „Am fost de la început şi suntem în mod invariabil împotriva interzicerii vânzării de maşini cu motoare pe combustie după 2035”, a declarat ministrul polonez al Climei şi Mediului, Anna Moskwa, care a participat la o conferinţă despre fotovoltaice la Bruxelles, conform agenţiei poloneze de presă (PAP).
„Sunt din ce în ce mai multe voci sceptice în discuţiile din culise. Statele se trezesc şi calculează că 2035 nu este atât de departe. Mai ales acele ţări mai mici, care, după cum vă puteţi imagina, vor fi inundate de tehnologii străine. Societăţile lor încep să înţeleagă această realitate, să înţeleagă consecinţele pentru ei înşişi”, a spus Moskwa în timpul unei întâlniri cu jurnaliştii, a informat PAP.
Miercuri, ministrul francez al Transporturilor, Clement Beaune, a cerut Germaniei să sprijine interzicerea vânzării de maşini noi cu motoare pe combustie în Uniunea Europeană până în 2035, regretând „o formă de rebeliune” din partea Berlinului.
„Dacă nu ne păstrăm această ambiţie, vom fi măturaţi din punct de vedere industrial şi ecologic”, a declarat Beaune. „Nu dând contra-semnale vom reuşi să creăm maşina electrică accesibilă tuturor”, a adăugat ministrul. „Semnalul era clar: era susţinut, inclusiv de Germania. A fost adoptat sub preşedinţia franceză a Uniunii Europene ca o mare ambiţie”, a subliniat Beaune.
Croaţia sprijină interdicţia, considerând-o o parte importantă a Pactului Verde European şi unul dintre paşii intermediari cheie pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050.
Deşi Croaţia nu are o industrie auto puternică precum Cehia, Slovacia sau Ungaria, compania Rimac Automobili a apărut pe scenă în ultimii ani şi a devenit faimoasă la nivel mondial odată cu dezvoltarea unei maşini sport electrice. Rimac a reuşit să atragă investiţii de la Hyundai şi Porsche. Mai mult, există o societate mixtă între Rimac şi Bugatti.
Slovenia face, de asemenea, parte din grupul de state membre care susţin interdicţia. Potrivit Ministerului sloven al Mediului, Climei şi Energiei, interdicţia va contribui la atingerea obiectivelor de climă, energie şi mediu în sectorul transporturilor, astfel încât Slovenia nu şi-a schimbat poziţia.
Ministrul subliniază, de asemenea, că, în conformitate cu noul regulament, Comisia Europeană va monitoriza dezvoltarea şi implementarea infrastructurii şi tehnologiilor de mobilitate cu emisii zero în contextul revizuirilor periodice. Dacă este necesar, Comisia Europeană ar putea să justifice necesitatea de a continua vânzarea vehicule cu combustibil sintetic ca parte a acestor revizuiri, consideră ministrul. În opinia sa, există mai multe căi către decarbonizarea maşinilor de pasageri, iar ministrul „nu se opune să lase uşa deschisă unei astfel de soluţii”.
Chiar dacă nu există o politică de stat unificată pentru trecerea treptată la utilizarea maşinilor electrice şi hibride şi eliminarea treptată a vehiculelor pe benzină şi motorină, Guvernul Federaţiei Bosniei şi Herţegovinei a recunoscut această tendinţă şi a aprobat stimulente pentru achiziţionarea maşinilor electrice. Numărul de astfel de vehicule în Bosnia şi Herţegovina este în creştere, deşi cifrele sunt semnificativ mai mici în comparaţie cu ţările Uniunii Europene şi regiunea înconjurătoare.
Producătorii auto apelează din ce în ce mai mult la maşini hibride şi electrice. Ei sunt conştienţi de necesitatea introducerii acestor vehicule în Bosnia şi Herţegovina, mai ales de când capitala este deseori unul dintre cele mai poluate oraşe din lume. Acest lucru este demonstrat şi de o echipă de tineri ingineri reuniţi în compania GS-TMT, conduşi de ideea energiei verzi, care au creat primul vehicul electric fabricat în Bosnia şi Herţegovina, care se numeşte EVO.
N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, STA, participante în proiectul enr alături de AGERPRES, ANP, APA, ATA, Belga, Europa Press, MIA, PAP, Tanjug, TASR şi UKRINFORM.
