Evergrande nu este singurul pericol care se profilează în sistemul financiar al Chinei

Foto: Wikimedia Commons

„Temerile legate de datoria toxică sunt o caracteristică mereu prezentă a economiei Chinei. Cel mai recent caz este cel al Evergrande, un dezvoltator cu probleme, care amenință să paralizeze sectorul imobiliar. Firma are, de asemenea, tentacule care ajung în cele mai întunecate unghere ale sistemului financiar chinez, înfășurându-se în jurul băncilor și al creditorilor non-bancari (așa-numiții creditori din umbră – n.tr.). Cu toate acestea, chiar dacă Evergrande atrage atenția, mai apare un risc: capitalismul de cumetrie din băncile mai mici”, notează The Economist.

<< O represiune guvernamentală asupra efectului de levier din imobiliare a împins Evergrande în pragul colapsului. Alți dezvoltatori mari sunt împovărați de datorii de 5 trilioane de dolari. Există speculații că unul dintre ei, Kaisa, se chinuie și el să-și onoreze plățile (le-a cerut investitorilor „timp și răbdare”). Tulburările se pot intensifica pe măsură ce tot mai multe datorii vin la scadență. Potrivit băncii japoneze Nomura, industria imobiliară trebuie să ramburseze 20 de miliarde de dolari din obligațiuni offshore în primul trimestru al anului 2022, ceea ce reprezintă de două ori nivelul din acest trimestru.

Investitorii străini au înțeles rapid riscurile. Randamentul obligațiunilor chinezești junk în dolari a atins 24%, îndepărtând majoritatea emitenților de pe piață. Unii cumpărători de locuințe pun stop achizițiilor, îngrijorați de predarea depozitelor către firme slabe. Construcția a fost blocată la multe dintre cele 1.000 sau mai multe proiecte ale Evergrande.

Nu este clar cine este expus la pierderi și în ce măsură. Mulți dezvoltatori folosesc companii-fantomă, mascându-și datoriile, în timp ce autoritățile de reglementare ale pieței de valori le-au permis să țină investitorii în întuneric. Pe 8 noiembrie, Rezerva Federală a avertizat că problemele legate de sectorul proprietăților din Chinei amenință economia globală.

Pierderile la creditele imobiliare vor afecta sistemul bancar, deși rămâne de văzut cu cât anume. Dar, după cum explicăm în această săptămână, creditorii se confruntă și cu un alt pericol. Capitalismul crony (de cumetrie – n.tr.) a înflorit printre băncile mici și mijlocii ale țării. Deoarece cei mai mari creditori de stat preferă să acorde împrumuturi altor firme de stat, companiile private și antreprenorii au cumpărat participații la bănci în speranța de a obține acces preferențial la credit.

Deși băncile implicate sunt adesea mici, acestea vin să se adauge la o problemă uriașă. The Economist a calculat că până la 20% din sistemul comercial-bancar poate avea legături strânse cu magnați sau afaceri private. Au existat deja explozii. În 2019, prăbușirea unui mic creditor a provocat o creștere a ratelor de împrumut interbancar; au urmat mai multe eșuări. Evergrande a fost până de curând proprietarul unei bănci captive din nord-estul Chinei și se spune că este investigată pentru aproximativ 100 de miliarde de yuani (15,7 miliarde de dolari) în tranzacții cu părți afiliate.

Pentru liderul Chinei, Xi Jinping, răspunsul atât la amenințările legate de proprietate, cât și la cele bancare este controlul de stat. Pentru a face să continue treaba pe șantiere, autoritățile locale preiau controlul asupra unor proiecte neterminate. La băncile mai mici, mulți acționari corporativi sunt forțați să plece și înlocuiți cu administratorii de active ai administrației publice locale.

Acest lucru dezvăluie limitările filosofiei economice a domnului Xi. Extinderea controlului de stat poate preveni o panică totală, deoarece arată că aproape toate băncile sunt asigurate de guvern. Dar nu reușește să recunoască un adevăr important despre economie.

Multe dintre distorsiunile care afectează piețele Chinei au fost create de un control rigid al statului. În multe firme private, relațiile interne cu creditorii au fost o modalitate de a face față unui sistem bancar dominat de stat, care îi discriminează. Domnul Xi ar putea reuși să evite o criză bruscă a datoriilor neperformante prin reafirmarea autorității statului. Dar reticența lui de a se supune regulilor, de a trata firmele de stat și private în mod egal și de a le oferi predictibilitate investitorilor este o garanție că sistemul financiar este sortit să sufere și mai multe distorsiuni periculoase, în viitor. >>

România dorește să devină o piesă esențială din strategia de securitate a SUA la Marea Neagră

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here