Noul ambasador al Marii Britanii în România este destul de sigur că, în timpul cinei de luni seară de la Paris, liderii europeni au discutat oferta președintelui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO.
Giles Portman, care și-a început oficial mandatul pe 21 ianuarie, după ce i-a înmânat acreditările domnului Iohannis, îl numește pe președintele român „un lider și om de stat european”, după ce acesta i-a surprins pe toți cu mișcarea sa îndrăzneață prin care a injectat competiția cu o doză de agitație.
Douăzeci de lideri, în principal europeni, printre care și domnul Iohannis, s-au întâlnit luni la Paris, într-o conferință convocată în grabă și concepută pentru a accelera livrarea de arme și ajutoare financiare către Ucraina.
Dar Marea Britanie își dezvăluise deja intențiile, manifestându-și sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte, ca următor lider al alianței militare cu 31 de membri.
„Are o vastă experiență atât la conducere, ca prim-ministru timp de 13 ani… cât și în sectorul apărării și securității”, a declarat diplomatul britanic.
Actualul secretar general, Jens Stoltenberg, va părăsi funcția în octombrie, iar succesorul său va fi numit în acest an, într-un moment crucial pentru alianță, în timp ce războiul din Ucraina intră în al treilea său an.
Marea Britanie a condus eforturile Occidentului în Ucraina pentru a respinge agresiunea rusă și este în fruntea eforturilor de a face justiție în cazul crimelor de război: „Fie că este vorba de bombardarea necontenită a țintelor civile, fie că este vorba de răpirea copiilor sau de violența sexuală comisă în conflict”, a declarat domnul Portman.
„Este foarte important să facem tot ce putem pentru a judeca în mod corect acele cazuri, în instanță, și pentru a aduce vinovații în fața justiției”, a declarat ambasadorul britanic, în interviul acordat Universul.net.
Și-a petrecut cea mai mare parte a carierei reprezentând Marea Britanie în Uniunea Europeană, deci este natural ca prima sa poziție ca ambasador britanic să fie în România, ca țară membră a UE și NATO.
În perioada 2003-2006, a fost negociatorul Regatului Unit pentru extinderea UE, într-o perioadă în care exista mult optimism în ceea ce privește primirea de noi membri. România este membră din 2007.
Activitatea diplomatică nu este întotdeauna plăcută, cu toate că există posibilitatea de a face diferența, iar ceea ce l-a adus în această poziție pe diplomatul de 52 de ani este un oarecare simț al justiției.
„Îmi amintesc că am văzut acum câțiva ani un documentar pe BBC 3 în care se spunea că Marea Britanie era destinația nr. 1 pentru fetele și tinerele românce traficate”, a spus el. „Am fost realmente șocat și am considerat că împărtășim în mod absolut responsabilitatea și rușinea acestei situații… M-am gândit că mi-ar plăcea să vin și să văd dacă pot face o diferență”.
Cu toate acestea, relațiile bilaterale sunt solide, iar acest lucru contează.
„Relațiile sunt foarte calde și, să fiu total sincer, acesta este un alt motiv pentru care am vrut să vin aici. Face o mare diferență să lucrezi într-o țară în care ai o relație frumoasă. Poți realiza mult mai mult și este o experiență mai satisfăcătoare”.
Mai jos, cele mai importante extrase din interviu.
Spuneți-ne despre Extinderea UE
- Acum 20 de ani, am fost negociatorul pentru aderare, pentru România. Am fost negociatorul Regatului Unit la Bruxelles, finalizând extinderea Big Bang (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia, Malta și Cipru au aderat în 2004 – n.r.), apoi am lucrat cu România și Bulgaria, iar când am deținut ultima președinție, în 2005, am fost președintele comitetului pentru extindere. Apoi am lansat negocierile cu Croația și Turcia… Am fost campionii extinderii. Modul în care am împins lucrurile înainte… Elanul pentru Consiliul (European) din acele zile; a fost masiv pentru extinderea Europei Centrale. Apoi a existat un pic de prudență și scepticism în ceea ce privește România și Bulgaria… Dar exista acest sentiment copleșitor că trebuie să le aducem pentru că era o obligație istorică, dacă vreți, să reunim Europa. Apoi lucrurile s-au schimbat și criteriile au devenit mult, mult mai dure pentru Croația și Turcia. Se obișnuia să se considere că dacă erai pro-european, atunci împingeai pentru extindere, dar apoi aproape că obiceiul a devenit acela că ești pro-european dacă aperi standardele și ești mai riguros.
Relațiile UK-România. Cum sunt ele la începerea mandatului?
- Cred că relația este foarte caldă și, ca să fiu total sincer, acesta este un alt motiv pentru care am vrut să vin aici. Face o mare diferență să lucrezi într-o țară în care ai o relație frumoasă. Poți realiza mult mai mult și este o experiență mai satisfăcătoare. Cred că gândim foarte asemănător cu privire la provocările din Europa și de la nivel internațional din acest moment. Este această combinație stranie… În unele privințe ne simțim foarte apropiați pentru că suntem foarte asemănători… diaspora (aproximativ un milion de români trăiesc în Marea Britanie – n.r.) și dragostea pe care Regele Charles al II-lea o are pentru România ne apropie mult. Dar ne aflăm și pe părțile opuse ale unui continent destul de mare, iar România pare destul de dincolo de vederea multor oameni din Marea Britanie. Le revine ambasadorului și ambasadei să fie motorul în această relație. La nivel personal și în relația dintre țări este foarte pozitiv.
Traficul de persoane încă reprezintă o problemă majoră în România, iar Marea Britanie o ajută în această privință. Spuneți-ne mai mult
- Este un alt motiv pentru care am aplicat pentru acest job. Îmi amintesc că am văzut acum câțiva ani un documentar pe BBC3 în care se spunea că Marea Britanie era destinația nr. 1 pentru fetele și tinerele românce traficate. Poate că acum nu mai este pe primul loc, dar cu siguranță este în primele trei. Am fost realmente șocat și am considerat că împărtășim în mod absolut responsabilitatea și rușinea că aceste lucruri încă se întâmplă în secolul XXI. M-am gândit că mi-ar plăcea să vin și să văd dacă pot face o diferență… Avem doi vizitatori în oraș chiar acum, din Ministerul de Interne și Ministerul de Externe, deci este o abordare integrată în Marea Britanie – cu forțele de poliție și cu un sector caritabil și non-guvernamental fantastic. Am vorbit cu multe persoane în Marea Britanie, înainte de a veni aici. Ieri (luni – n.r.) am discutat cu coordonatorul guvernamental de aici și suntem în strânsă legătură cu organizațiile caritabile care fac o muncă fantastică aici. Avem un fond de 1,2 milioane de lire pentru finanțarea de proiecte, în principal în sectorul ONG-urilor, iar acestea trebuie să fie proiecte în România și în Marea Britanie – proiecte menite să încerce oprirea traficului de persoane, să prevină acest lucru prin creșterea conștientizării. Apoi trebuie să fie proiecte în Marea Britanie, care pot identifica persoanele aflate în dificultate și trebuie să fie proiecte care să le permită persoanelor să se întoarcă cu succes, întrucât ceea ce observăm este că odată ce persoanele se întorc, ele sunt la fel de vulnerabile și pot fi traficate din nou imediat, așa că trebuie să existe un plan pentru a le ajuta să se integreze, să se pregătească, să obțină un loc de muncă, să facă tot ce este necesar pentru a fi protejate în viitor. Deci este o vorba de o muncă masivă pe întregul sector guvernamental și non-guvernamental. Poliția, biserica, organizațiile de caritate pot juca toate un rol și este extrem de important. Personal, găsesc șocant și complet inacceptabil însuși faptul că acest lucru se întâmplă, nemaivorbind de scara pe care o vedem.
- Domnul Portman a spus că în timpul unei vizite făcute luni la Parlamentul României, parlamentari din toate partidele au dorit să discute cu el despre traficul de persoane.
Există preocupări că războiul din Ucraina ar putea să se extindă?
- Trebuie să fim realiști. Bineînțeles că reprezintă o preocupare, dar avem toate instrumentele la îndemână pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla. Este o preocupare pentru că (președintele Vladimir) Putin vorbește foarte deschis despre o viziune expansionistă asupra a ceea ce el consideră a fi granițele Rusiei. Există multiple exemple on-the-record în care el și alți lideri ruși amenință statele baltice, Danemarca, Marea Britanie cu anihilarea nucleară. Amenințările au fost făcute, deci nu le poți ignora. Răspunsul trebuie să fie exact ceea ce facem ca aliați în NATO, să fim foarte robuști în ceea ce privește propria noastră apărare și în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei pentru a se apăra. Cred că liderii ruși și Putin, în declarațiile lor, sunt din ce în ce mai detașați de realitate. Este foarte greu să ai încredere și să negociezi cu cineva ca el și cred că trebuie să o faci dintr-o poziție de putere, iar asta înseamnă să ajutăm Ucraina să-și recupereze restul teritoriului și să-l facem pe Putin să realizeze că prețul continuării, în toate sensurile, este pur și simplu prea mare. Dar mai presus de toate, un răspuns militar puternic; dar sunt și alte pârghii, suportul umanitar pe care România a fost atât de generoasă în a-l oferi, suportul economic pentru Ucraina, în care din nou România joacă rolul principal în exporturile de cereale, exercitarea presiunii economice asupra Rusiei prin sancțiuni și luarea în considerare a ceea ce putem face cu activele rusești pentru a finanța Ucraina. În cele din urmă, personal sunt foarte concentrat pe aspectul juridic al războiului. Cred că este foarte important să nu uităm de crimele de război comise, fie că este vorba de bombardarea necontenită a țintelor civile, fie că este vorba de răpirea copiilor sau de violența sexuală comisă în conflict. Este foarte important să facem tot ceea ce putem pentru a judeca în corect acele cazuri, în instanță, și pentru a aduce vinovații în fața justiției.
- Cu siguranță, niciodată nu a fost pe agendă, așa că nu cred să existe vreo schimbare din punctul nostru de vedere, dar ceea ce aboslut trebuie să facem este să ne asigurăm că Ucraina este echipată corespunzător și cred că lecția ultimului an este că, în primul rând, Ucraina a făcut o treabă uimitoare în recuperarea a jumătate din teritoriul pierdut, dar în al doilea rând acesta este un război destul de mult d euzură; nu ne așteptăm la o reușită, probabil, în acest an… Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are resursele necesare pentru a se apăra. Când a fost ultima dată în Ucraina, prim-ministrul Rishi Sunak a anunțat un sprijin suplimentar, ceea ce duce contribuția noastră la 12 miliarde de lire sterline. Cred că am fost prima țară care a semnat acest acord bilateral de securitate; exemplul a fost urmat și de altele, Franța a făcut-o, altele sunt pe cale să o facă.
Mișcarea îndrăzneață a președintelui Klaus Iohannis de a deveni următorul șef al NATO
- Poziția noastră este destul de clară pentru că Marea Britanie l-a susținut public pe (premierul olandez Mark) Rutte, despre care noi credem că are o experiență imensă atât la nivel de conducere, ca prim-ministru timp de 13 ani, cât și în sectorul apărării și securității. Am spus asta public și cred că există mult sprijin pentru el. Aceasta nu diminuează în niciun fel respectul nostru pentru președintele (Klaus) Iohannis în calitate de lider și om de stat european. Cred că argumentul său, acela că toți membrii alianței, inclusiv de pe flancul estic, trebuie să se simtă incluși și parte a procesului decizional, este un argument bine punctat, care li se aplică tuturor aliaților. Dar făcuserăm clar faptul că sprijinul nostru este pentru Rutte. Vom vedea cum se va desfășura. Presupun că au existat discuții despre aceasta la Paris aseară (luni seară – n.r.), la cina oferită de Macron, nu am nicio informație, dar cred că s-a discutat despre asta.
A fost o surpriză? (poate că nu sunt suficient de bine conectată)
Da, a fost o surpriză. Am fost informat săptămâna trecută. Dintr-o dată mi s-a spus că există ceva ce trebuie să mi se spună și nu știam despre ce anume urma să fie, așa că a fost o surpriză.
Cine este Giles Portman
Între anii 2003 și 2006 a fost negociatorul Regatului Unit pentru extinderea UE, pregătind intrarea României și Bulgariei. De asemenea, a prezidat negocierile UE pentru începerea discuțiilor de aderare cu Croația și Turcia. Croația este acum în UE, Turcia nu este.
De asemenea, a fost director pentru Europa, director pentru Ieșirea din UE și adjunct al Șefului Misiunii în Turcia.
Între anii 2011 și 2019 a lucrat în Serviciul European de Acțiune Externă. Între 2011 și 2015 a fost consilier al Înaltului Reprezentant al UE/Vicepreședinte. Între 2015 și 2019 a condus East Stratcom Task Force, înființată de șefii de stat și de guvern ai UE pentru a identifica, analiza și răspunde dezinformării rusești.
În 2019, activitatea East Stratcom a fost recunoscută prin acordarea medaliei de onoare „Steaua Diplomației a Lituaniei”, cea mai înaltă distincție a serviciului diplomatic lituanian.
