Marile tunuri cu aur, argint și metale rare care se pregătesc în jurul companiilor de stat falimentare

Sursa: Pixabay

Companiile de stat aflate în insolvență vor îmbogăți firme private care le vor cumpăra licențele, scrie Petru Zoltan în Newsweek România.

“La începutul acestui an, Newsweek România scria că săraca noastră țară bogată stă pe resurse naturale evaluate la peste 750 de miliarde de euro. Unele sunt regenerabile, altele se îndreaptă rapid spre epuizare. Iar datele referitoare la cantitățile reale de resurse sunt considerate secrete de stat.

Secretomania excesivă, furtul și vânzarea arhivelor cu informații sensibile, dar mai ales influențele meschine ale grupurilor de interese au dat naștere unor legende legate de cantitatea și valoarea reală a resurselor.

Newsweek România a strâns informațiile făcute publice de autorități pentru a realiza o imagine de ansamblu asupra resurselor naturale ale țării.

În subsolurile României se află o cantitate estimată la 760 de tone de aur și 12.000 de tone de argint, cu o valoare de 41,14 miliarde de euro, resurse care ar putea fi exploatate în decursul a 25 de ani.

În ultimii 15 ani însă, nu s-a scos niciun gram de aur din pământ, dar companiile private, majoritatea susținute politic și implicate în scandaluri de corupție, își văd interesul în funcție de cotațiile
bursiere.

Zăcămintele de cupru ating o cantitate de aproximativ două miliarde de tone și ar putea valora minimum 42 de miliarde de euro. Valoarea acestora ar putea crește în funcție de concentrația de substanțe aflată în fiecare tonă de minereu.

Dar, dincolo de toate aceste cifre impresionante, realitatea este mult mai prozaică: mare parte din resurse sunt blocate în litigii cu companii private sau în insolvențe ale unor companii de stat care au înghețat în timp.

Modificări foarte recente ale Legii minelor ar putea debloca sistemul, dar nu este deloc sigur că statul român ar beneficia cu adevărat de pe urma resurselor sale dacă licențele de exploatare ar putea fi transferate mai ușor. 

Mai mult, dezbaterile modificărilor legislative, în ciuda trecerii acestora prin Parlament, au fost ca și inexistente. Și nici omul care a căpătat brusc cea mai mare influență în transferul licențelor, șeful ANRM, nu este foarte darnic cu explicațiile.

Știm, însă, care sunt companiile care vor fi vânate pentru averea lor după aceste modificări legislative. “

Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin Baia Mare, de exemplu, a fost lăsată de izbeliște de statul român și a acumulat datorii de aproximativ 120 milioane euro, conform Newsweek România.

“Cele mai importante bunuri ale companiei de stat sunt cele 16 licențe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare – valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. 

Licențele ar putea fi vândute la prețuri derizorii dacă președintele României, Klaus Iohannis, va promulga modificările aduse Legii minelor. Cât valorează bogățiile din subsolul concesionat companiei Remin nu se poate ști cu exacitate.

Dar un calcul estimativ arată că doar valoarea aurului și argintului s-ar ridica la 13 miliarde euro.

Șefii AAAS aproape au ruinat Remin

Compania Remin Baia Mare este considerată o companie strategică a statului român, deoarece deține unele dintre cele mai valoroase zăcăminte de metale rare din țară. În prezent, este deținută de Ministerul Economiei, în timp ce creditorul principal este Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

În perioada 1984-2000, în producţia minieră a României compania REMIN avea o pondere 83% la producţia de plumb, 86 % la zinc, 27 % la cupru, 53 % la aur şi 54 % la argint, arată datele oficiale. 

Dar, din 2007, compania și-a sistat activitatea și a intrat în insolvență pentru că statul român nu a mai vrut să investească în industria minieră. Rea voință sau incompentență guvernamentală? Chiar dacă au trecut 13 ani de atunci, interesele meschine ale politicienilor români nu au dispărut.

De exemplu, în anul 2013, în timp ce compania Remin se afla în insolvență, șefii actualei AAAS au vrut să vândă un stoc de 506.542 de tone de pirită auriferă cu un preț de 9 dolari/tona. Ulterior, la presiunile sindicatelor, a fost vândută cu 105 dolari/tona.

Stocul a fost diminuat, în final, cu aproximativ 34.500 tone de pirită auriferă. Întreaga afacere a fost investigată de Direcția Națională Anticorupție, dar fără niciun rezultat oficial.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here