Statele Unite se împotrivesc eforturilor unor aliaţi europeni de a oferi Ucrainei o „foaie de parcurs” pentru aderarea la NATO la summitul din iulie al Alianţei, ceea ce arată că există diviziuni în Occident cu privire la statutul postbelic al Kievului, relatează „Financial Times”, citat de News.ro.
SUA, Germania, dar şi Ungaria se opun eforturilor unor ţări precum Polonia şi statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO şi declaraţii clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare, au declarat pentru FT patru oficiali implicaţi în discuţii.
Diviziunile au ieşit la iveală la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO care a avut loc în această săptămână la Bruxelles, iar oficialii statelor membre îşi vor petrece următoarele două luni încercând prin negocieri să deblocheze impasul, înainte de summitul de la Vilnius din iulie.
Negocierile au loc în contextul în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că va participa la summit doar dacă i se vor prezenta paşi concreţi în vederea aderării ţării sale la NATO, cum ar fi garanţii de securitate postbelică din partea membrilor NATO sau o colaborare mai strânsă cu Alianţa.
În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a convenit că Ucraina va deveni la un moment dat membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar de atunci lucurile nu au mai avansat în acest sens. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut ca NATO să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, aşa-numitul Plan de acţiune pentru aderare, dar Franţa şi Germania au respins această solicitare, pe fondul temerilor că demersul ar putea provoca Rusia.
Ucraina a solicitat în mod oficial aderarea la NATO anul trecut, după invazia rusă. La fel au făcut şi Finlanda şi Suedia, iar Helsinki s-a alăturat deja NATO la începutul acestei săptămâni.
JENS STOLTENBERG A PREZENTAT PROPUNERI „PRACTICE ŞI POLITICE”
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a prezentat luna trecută statelor membre un document de propunere care schiţează ofertele „practice şi politice” pentru Kiev, au declarat oficialii cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la Financial Times. Acest document includea o sugestie privind o nouă declaraţie referitoare la relaţia Ucrainei cu NATO, pe baza declaraţiei din 2008.
Diplomaţii implicaţi în discuţiile din această săptămână spun că la Bruxelles a avut loc o dezbatere intensă între miniştrii de externe din NATO cu privire la ceea ce ar trebui să i se ofere Ucrainei. Aliaţii au afişat diferenţe evidente în ceea ce priveşte condiţiile lor, în contrast cu unitatea generală a NATO care a prevalat de când Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, în februarie anul trecut, scrie Financial Times.
„Ne aşteaptă câteva săptămâni de negocieri dure pentru a încerca să reducem aceste diferenţe şi să elaborăm un fel de rezultat politic”, a declarat un oficial occidental. „Dar da, există unele diferenţe semnificative în acest sens, în acest moment”, a adăugat el.
Toţi cei 31 de membri ai alianţei sunt de acord însă că aderarea nu este o opţiune pe termen scurt şi că nu poate fi discutată serios cât timp războiul este în desfăşurare.
CE SPUNE WASHINGTONUL
Dar două persoane prezente la reuniunile din această săptămână au declarat că un număr tot mai mare de state susţin ca Ucrainei să i se ofere la Vilnius „o cale politică” de aderare, care să „strângă” legăturile dintre NATO şi Kiev. Cu toate acestea, SUA se împotrivesc acestei propuneri, au spus ei.
„Drumul este încă foarte anevoios”, a declarat un al doilea oficial occidental.
În schimb, SUA îi îndeamnă pe aliaţi să rămână concentraţi asupra ajutorului militar, financiar şi umanitar pe termen scurt pentru Ucraina, pentru a o ajuta să reziste şi, în cele din urmă, să respingă invazia Rusiei. Sprijinul practic, cum ar fi livrările de muniţie, ar trebui să fie principala prioritate la Vilnius, au declarat oficialii americani. Discuţiile despre o potenţială relaţie politică postbelică distrag doar atenţia de la acest obiectiv, consideră Washingtonul.
„Pentru ca noi să ajungem la întrebarea când şi cum să aducem Ucraina în Alianţă, trebuie, aşa cum a remarcat secretarul general, „să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă”, a declarat un oficial american de rang înalt, citat de FT.
UN CONSILIU NATO-UCRAINA?
O opţiune luată în considerare este de a transforma actuala Comisie NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, un pas care ar ridica statutul Ucrainei ca partener al alianţei, implicând-o mai mult în reuniunile şi consultările NATO, inclusiv în şedinţele de informare ale serviciilor de informaţii.
Rusia are un astfel de format cu NATO, care a fost suspendat după invazie.
CE SPUNE ZELENSKI
Zelenski le-a spus liderilor NATO că va participa la summitul de la Vilnius doar dacă Alianţa este pregătită să avanseze în cooperarea concretă cu Kievul şi este dispusă să discute despre garanţii de securitate pentru Kiev în locul unei aderări depline a Kievului la blocul militar.
„Aş dori să le spun tuturor partenerilor noştri, care caută în mod constant compromisuri în ceea ce priveşte calea Ucrainei către NATO, că ţara noastră va fi intransigentă în această privinţă”, a avertizat Zelenski într-un discurs susţinut săptămâna aceasta.
CE VOR EST-EUROPENII
De asemenea, aliaţii din NATO încă dezbat dacă ar trebui să existe o declaraţie separată a summitului dedicată Ucrainei sau dacă problema ucraineană ar trebui să fie menţionată în declaraţia generală, mai largă, a reuniunii la nivel înalt.
„Est-europenii, bineînţeles, încearcă să vină cu formule care să pornească un proces” de aderare, a declarat o persoană informată despre acestei discuţii. „Ei vor să ne atragă într-un proces care duce inevitabil la starea finală dorită de ei (aderarea Ucrainei), iar ceilalţi sunt ezitanţi în această privinţă”, a dezvăluit sursa.
Un purtător de cuvânt al NATO a subliniat comentariile publice ale lui Stoltenberg făcute după reuniunile de la Bruxelles de miercuri, în care acesta a reiterat angajamentul luat de NATO în 2008 faţă de Ucraina, scrie FT. Însă Stoltenberg a mai spus că realizarea acestui angajament depinde atât de faptul că Ucraina va rămâne „o naţiune suverană şi independentă”, cât şi de faptul că forţele armate ale ţării vor adopta doctrinele şi practicile standard ale NATO. „Această tranziţie a început, dar avem nevoie de mai mult şi trebuie să o punem în aplicare mai repede”, a afirmat şeful NATO.
Financial Times menţionează că un purtător de cuvânt al secretarului de stat american Antony Blinken nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii în legătură cu aceste informaţii obţinute pe surse.
