Fiul lui Gheorghe Ursu acuză că judecătoarea care i-a achitat pe foștii ofițeri de Securitate ar fi ignorat probele din dosar

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, susține că judecătoarea Mihaela Niță a comis o gravă mistificare juridică, în motivarea deciziei de achitare a foștilor ofițeri de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, judecați pentru infracțiuni contra umanității, acuzații legate de anchetă care a dus la decesul în arest al tatălui său.

E vorba de un caz în care procurorii ceruseră pedepse de 25 de ani de închisoare în cazul celor doi foști ofițeri.

Însă Mihaela Niță a hotărât schimbarea încadrării în acest caz în infracțiunea de tratamente neomenoase și achitarea lui Marin Pârvulescu și Vasile Hodis. Este o sentința care a stârnit numeroase reacțîi în societatea civilă, dar și din partea copiilor lui Gheorghe Ursu, care au anunțat că vor contesta sentința.

Motivarea deciziei de achitare a stârnit însă numeroase reacțîi și în lumea istoricilor. Andrei Ursu combate principalele idei prezentate de Mihaela Niță.

Iată motivarea Mihaelei Niță – De ce au fost achitați ofițerii de Securitate judecați pentru moartea lui Gheorghe Ursu

Judecătorul cauzei a preluat o mare parte din dezinformarea securistă (inclusiv terminologia acesteia) pentru a disculpă practic întreagă Securitate de orice responsabilitate pentru represiunile din timpul regimului Ceaușescu.

O mare parte din argumentele sale sunt parcă scrise la dictarea inculpaților
„, susține Andrei Ursu, într-un comunicat de presă transmis Ziare.com.

„Conform acestei teorii, poporul român ar fi acceptat umilitoarea dictatură nu de frica violenței anchetelor și amenințărilor Securității, ci pentru că ar fi fost influențat pozitiv de aceasta din urmă!

Instanța a ignorat cea mai mare parte a probelor, care demonstrează cu prisosință vinovăția inculpaților. Motivarea achitării ocultează atât faptele, cât și semnificația și încadrarea lor juridică corectă.

Astfel, judecătoarea pretinde că Gheorghe Ursu nu ar fi căzut sub puterea adversarului (condiția premisa a art 358 CP 1968, tratamente neomenoase) folosind mai multe pretexte,” explică Andrei Ursu.

Fiul disidentului le prezintă rând pe rând

– „După anul 1965 Securitatea nu ar mai fi folosit violența” – fapt care ar fi contrazis de volume întregi de probe de la CNSAS și surse istorice.

– „Inculpații Pârvulescu Marin și Hodis Vasile nu au recunoscut comiterea faptelor[…], celelalte probe neoferind certitudini cu privire la acest aspect” – În realitate, susține Andrei Ursu, există la dosar sute de mărturii și documente care probează fără dubiu vinovăția inculpaților.

„Nu îi este clar nici de ce a fost torturat Gheorghe Ursu”, făcând doar niște presupuneri nebuloase, susține fiul disidentului, deși motivele rezultă clar din zeci de mărturii. Ele sunt trecute de altfel și în dosarul penal întocmit lui Gheorghe Ursu de către Securitate pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste.

„Regimul inuman de detenție la care a fost supus Gheorghe Ursu” – este în cea mai mare parte eludat, arată Andrei Ursu, deși acesta demonstrează fără dubiu că victima se afla în întregime sub puterea adversarului.

Potrivit lui Andrei Ursu, instanța folosește în mod abuziv termenul de „disident politic”, doar pentru a abate atenția de la esență politică a cazului Gheorghe Ursu, un opozant al dictaturii Ceaușescu, arestat și torturat de Securitate pentru că:

a. „Și-a manifestat dezacordul față de politică și conducerea de stat și partid” informând opinia internă și internațională asupra măsurilor periculoase luate de regim și despre restrângerea libertăților de expresie.

b. Scrisorile la Europa liberă „care au făcut obiectul mai multor emisiuni” și în care inginerul „a comentat de pe poziții dușmănoase măsurile luate de partid în domeniul construcțiilor din România”.

c. Manifestele anti-totalitare afișate la serviciu și alte activități „profund ostile”, pe care Securitatea le-a considerat „intensă activitate de propagandă dușmănoasă contra securității statului.”

Comunicatul lui Andrei Ursu și argumentele acestuia pot fi citite în întregime pe site-ul Fundației Gheorghe Ursu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here