Dacă Europa este suficient de inteligentă, președinția lui Trump poate fi un succes.
Liderii europeni par oarecum perplecși de victoria decisivă a lui Trump la alegerile din SUA. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât, dacă dădeai crezare sondajelor, existau cel puțin șanse egale ca el să revină în funcție. Continentul se confruntă acum cu o multitudine de provocări. Gândiți-vă la creșterea tarifelor, războaiele comerciale și problemele NATO. Dar poate cel mai presant, gândiți-vă Ucraina, scrie CEPA.
Trump și vicepreședintele său ales, JD Vance, și-au arătat clar lipsa de entuziasm pentru războiul de supraviețuire națională al Ucrainei; în special, ei par profund sceptici cu privire la continuarea finanțării unui conflict care a costat până acum SUA în jur de 100 de miliarde de dolari, iar Europa aproape de 200 de miliarde de dolari, atât în plăți, cât și în promisiuni viitoare. Trump a spus că poate opri războiul în câteva ore cu un plan încă nedefinit (există, de fapt, mai multe versiuni posibile, dar nici una nu are binecuvântarea lui Trump până acum).
Indiferent de detaliile exacte, Europa se confruntă cu numeroase întrebări incomode.
În primul rând, va fi vreun plan al lui Trump acceptabil pentru Kiev sau pentru Europa, dacă implică impunerea unui acord asupra Ucrainei? Întrebarea secundară este ce ar putea însemna un astfel de plan pentru viitoarea securitate ucraineană și, prin asociere, europeană. Și dacă Ucraina optează să lupte mai departe, va putea Europa să intervină pentru a acoperi deficitul de sprijin din partea SUA?
În al doilea rând, presupunând că pacea este convenită de Kiev și Moscova (și presupunând că aceasta implică garanții solide de securitate), cum ar fi finanțată pacea? Amintiți-vă că cifrele sunt uimitoare – Banca Mondială și experții cu care colaborează au estimat costurile recuperării și reconstrucției Ucrainei la aproximativ 500 de miliarde de dolari, iar acestea cresc zilnic de fiecare dată când o rachetă rusească lovește locuințele civile sau infrastructura națională.
Cunoaștem, în linii mari, costurile finanțării actualei apărări a Ucrainei – datele Institutului Kiel pentru Economie Mondială sugerează că Occidentul a cheltuit 237 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei din februarie 2022, până în august 2024. Incluzând plățile de la FMI și alte instituții financiare internaționale, suma totală este mai aproape de 250 de miliarde de dolari. Finanțarea a ajuns la o rată anuală de aproape 100 de miliarde de dolari din care SUA au furnizat aproximativ o treime, cea mai mare parte a ajutorului fiind militar.
Dacă SUA s-ar retrage pur și simplu, întrebarea este cât de departe ar putea și ar fi dispusă Europa să suporte povara suplimentară de 35-40 de miliarde de dolari anual. Mixul politic din Europa este provocator, așa cum se reflectă în recentul colaps al guvernului german, în parte din cauza argumentelor privind creșterea datoriei naționale. În timp ce criza globală a costului vieții afectează politica la nivel global, au europenii cu adevărat determinarea politică de a continua să scrie cecuri în alb pentru Ucraina?
Poate, dacă chiar au petrecut timp explicând narațiunea securității naționale, că Ucraina este apărarea noastră de primă linie împotriva agresiunii și expansionismului rus și că finanțarea Ucrainei este cea mai ieftină modalitate de a ne asigura propria protecție.
Mai bine să cheltuim 100 de miliarde de dolari pe an acum, având în vedere că un plus de 1% din PIB în cheltuielile de apărare ar costa aproximativ 200 de miliarde de dolari pe an. Și căderea Ucrainei ar însemna mult mai mult decât o creștere cu 1% a bugetelor militare. Dar europenii au eșuat lamentabil în campania de PR de a aduce acest argument în fața popoarelor lor. Declarația bugetară mult așteptată a Marii Britanii, din 20 octombrie, a oferit o sumă mică în cheltuieli suplimentare pentru apărare, dar aproape întreaga declarație s-a concentrat pe majorări de taxe și pe Serviciul Național de Sănătate.
Fără îndoială, liderii europemi vor evidenția că sunt acum aproape de un acord cu privire la noua facilitate G7 de accelerare extraordinară a veniturilor (ERA) de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, care profită de dobânda la cele 330 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse imobilizate în jurisdicțiile occidentale (mai ales în Europa).
Din păcate, acești bani sunt suficienți pentru doar șase luni de finanțare a Ucrainei și încă se mai ridică întrebarea de ce activele de bază nu au fost transferate guvernului lui Zelenski cu mult timp în urmă.
Cu siguranță, accesul deplin la cele 330 de miliarde de dolari i-ar fi permis Ucrainei să își finanțeze propria apărare și, cu o finanțare mai bună, ar fi reușit poate să câștige deja războiul. Este corect să presupunem că Ucraina nu s-ar afla în situația neplăcută în care se este acum.
A existat ocazia de a le explica alegătorilor europeni că nu toată finanțarea Ucrainei trebuie să provină de la ei și că Rusia poate fi obligată să plătească. Ar fi popular, dar și un lucru corect. Acea oportunitate încă există.
Vândută inteligent, această poveste ar putea deveni o serenadă pentru urechile lui Trump. Oferiți bani Ucrainei la cost zero pentru contribuabilii americani și apoi alocați o cotă semnificativă pentru viitoarele achiziții de arme americane.
Ucraina ar putea inaugura un nou Fond Trump Ukraine Victory în valoare de 150 de miliarde de dolari pentru achiziții de apărare din SUA în următorul deceniu. Acest lucru ar asigura apărarea Ucrainei, l-ar slăbi pe Putin și ar crea locuri de muncă și sprijin politic din SUA.
Important este că se asigură că Rusia plătește pentru agresiune, deoarece nu i s-a cerut suficient să plătească. Încă.
Sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână o ”prioriate absolută”, declară Macron şi Rutte
