Președintele SUA, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit miercuri, la Geneva, Elveția, pentru primul lor summit în persoană, într-un moment în care relația dintre cele două țări s-a deteriorat până la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, scrie Foreign Policy, citată de Rador.
Întâlnirea a fost văzută ca un efort al ambelor țări de a stabili reguli de bază pentru a atenua tensiunile, în urma unei serii de atacuri cibernetice atribuite hackerilor ruși, a sancțiunilor pentru presupusa ingerință a Moscovei în alegerile prezidențiale din SUA din 2020 și a unei serii de expulzări de diplomați. Ca un prim pas important, cei doi lideri au fost de acord să-și întoarcă ambasadorii respectivi la Washington și la Moscova, după ce au fost rechemați pentru consultări, la începutul acestui an.
După aproape patru ore, Biden și Putin au ținut conferințe de presă separate, unde au caracterizat summit-ul ca fiind productiv și au subliniat o gamă limitată de domenii pentru discuții ulterioare privind securitatea cibernetică și schimburile de prizonieri.
Într-un comunicat comun emis după ședință, cei doi președinți și-au reafirmat angajamentul de a preveni războiul nuclear și au anunțat planurile de a relua discuțiile strategice de stabilitate, pentru a pune bazele viitoarelor negocieri privind controlul armelor. Iată câteva dintre punctele-cheie de la Geneva.
Întâlnirea lui Biden cu Putin a avut loc la aproape trei ani de la celebrul summit de la Helsinki, Finlanda, unde președintele american de atunci, Donald Trump, a declarat că l-a crezut pe Putin cu privire la propriile sale agenții de informații în problema presupusei interferențe electorale.
Fiona Hill, consilierul de top al lui Trump pentru Rusia, Fiona Hill, avea să recunoască ulterior că s-a gândit să apese butonul de alarmă de incendiu sau să se prefacă a avea o urgență medicală doar pentru a pune capăt situației.
„A trecut ceva timp de când am avut un summit normal și un angajament normal în care se poate citi textul, se pot asculta interviurile și care poate avea un sens”, a spus Andrey Baklitsky, expert în controlul armelor la Centrul PIR de la Moscova.
Spectrul summit-ului de la Helsinki și reputația lui Putin de a încerca să-și stânjenească interlocutorii au determinat probabil decizia de a se organiza conferințe de presă separate miercuri. Deși nu a existat acea atmosferă de cordialitate excesivă, ambii lideri au descris întâlnirile ca fiind respectuoase și productive.
În conferința sa de presă, care a avut loc cu o oră înainte de cea a lui Biden, Putin a spus că, deși nu i-a „jurat prietenie eternă” omologului său american, a văzut o „scânteie de speranță” în ochii săi. Biden, la rândul său, a descris summit-ul ca fiind „bun, pozitiv”, fără „o atmosferă hiperbolică”, și a spus că au existat dezacorduri.
Oricum, nu au fost numai zâmbete. Biden a avertizat că vor exista „consecințe devastatoare” în cazul în care liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi va muri în închisoare și l-a avertizat pe liderul rus împotriva atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice, cum ar fi aprovizionarea cu energie și apă, în Statele Unite.
Putin a refuzat să menționeze numele lui Navalnîi ca răspuns la întrebări repetate despre drepturile omului în Rusia, ridicând în schimb propriile provocări ale Statelor Unite privind violența cu arme și operațiunea continuă a centrului de detenție din Golful Guantánamo. Putin „s-a simțit foarte confortabil. S-a simțit bine; a trecut prin toate aceste manevre retorice”, a spus Michael McFaul, care a fost ambasador al SUA în Rusia, în timpul administrației Obama.
Așa cum era de așteptat, nu au existat progrese majore la Geneva. Dar ambii președinți au identificat o serie de domenii cheie în care ar putea exista un anumit potențial de progres, începând cu acordul de a-și întoarce ambasadorii în posturile respective.
„Dacă vrei să faci ceva, este complicat cu Rusia, sau cu orice alt loc, ai nevoie de o echipă a ambasadei cu personal pentru a intra în problemă și pentru a sfătui Washingtonul ce este și ce nu este posibil”, a spus Dan Fried, care a fost asistent secretar de stat pentru afaceri europene și eurasiatice în timpul administrațiilor George W. Bush și Obama.
Biden a ridicat, de asemenea, problema a doi americani, Paul Whelan și Trevor Reed, care au primit separat pedepse îndelungate cu închisoarea în Rusia. Putin a spus că cele două țări ar putea fi capabile să „găsească un compromis aici” și a menționat că Departamentul de Stat al SUA și Ministerul de Externe al Rusiei vor lucra la această chestiune.
Discuțiile ulterioare privind schimburile de prizonieri s-ar putea dovedi spinoase din cauza unei nepotriviri între prizonierii pe care fiecare parte le dorește să fie înapoiate. Deși Washingtonul consideră că acuzațiile împotriva lui Whelan și Reed sunt false, Rusia va dori probabil ca faimosul traficant de arme, Viktor Bout, și traficantul de droguri condamnat, Konstantin Yaroshenko, pentru a fi eliberați în schimb.
Un scurt comunicat comun emis de Casa Albă și Kremlin în urma summit-ului reafirmă angajamentul din 1985, luat la Geneva, de președintele american de atunci, Ronald Regan, și președintele de atunci al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, subliniind că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat”.
Cu un singur acord de control al armelor rămas în vigoare între Rusia și Statele Unite, care dețin în total aproximativ 90% din armele nucleare ale lumii, comunicatul a consemnat, de asemenea, un acord pentru discuții bilaterale de stabilitate strategică, care ar putea deschide calea pentru viitoare negocieri de control al armelor.
„Cred că este bine că au făcut asta, că au dat o declarație comună. Este important chiar, dacă e destul de subțire”, a spus McFaul.
Încă nu este clar ce au discutat cei doi lideri cu privire la lista altor probleme susceptibile să fi apărut în timpul întâlnirii, inclusiv schimbările climatice, Arctica, Belarus, Siria și războiul în curs din Ucraina.
Dacă summit-ul va fi înscris sau nu ca un succes rămâne de văzut. „Munca grea începe a doua zi după summit”, a spus McFaul. Deși cei doi lideri au identificat câteva domenii limitate în care ar putea fi în măsură să facă unele progrese, acum le va reveni administrațiilor lor să analizeze detaliile, pe fondul tensiunilor în curs și al intensului control politic la Washington.
Biden părea să fie foarte conștient de acest lucru în conferința sa de presă, când a spus că „valoarea reală va fi judecată prin rezultatele obținute”.
O intrebare ce tine de firescul lucrurilor . Ce a ramas in urma intilnirii dintre Biden si PUTIN? Vom vedea curind ceea ce urmeza .Discutiile si temele abordate – pregatite si ele din timp fiind – nu lasa loc de speculatii . Tratatul de la Minsk va fi respectat – atacurile cibernetice vor fi inlaturate si de o parte si de alta – problema nucleara este pe agenda discutiilor imediat viitoare – relatiile desfasurate prin ambasadori vor fi reluate – este posibil si un schimb de prozonieri – amestecul in politicile interne ale SUA si UE va fi inlaturat- o mai mare deschidere catre respectarea legilor universale va face contextul discutiilor imediate , cumva Rusia va fi reconectata lumii daca isi va respecta angajamentele luate .In Europa si in Romania efectul discutiilor va fi vizibil rapid . Ne asteptam ca multi dintre cei ce inca viseaza la alaturea imaginii de tara cu Rusia si China sa dispara (la modul generic ) din peisajul politic . In Romania vom asista la schimbari de atitudine ale unor partide politice ba chiar si a reprezentantilor unor institutii ce deservesc statul Roman .Dialogul intre PUTIN si BIDEN va continua .Deja doamna Ursula Von der Leyen va merge intr-o vizita prelungita prin toate tarile membre ale Uniunii Europene .PNNR a inceput sa fie aprobat .Curind vom primi si noi acceptul .Investitiile uriase vor fi parte a noului concept de dezvoltare ce cuprinde si energia asa numita -VERDE- .Presedintele tarii si premierul vor fi si ei parte a