O investigație publicată marți de serviciul ucrainean al Radio Europa Liberă a ajuns la concluzia că un chirurg rus care lucra într-un spital din Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, este responsabil pentru inscripționarea sloganului „glorie Rusiei” pe trupul unui prizonier de război ucrainean, în timpul unei intervenții chirurgicale.
- Mai multe fotografii cu victima mutilării și autorii suspectați ai acesteia – AICI
Fotografiile care arată inscripția de pe abdomenul soldatului ucrainean Andrii Pereverzev — capturat de forțele ruse la începutul anului 2024, în timp ce apăra orașul Pokrovsk din estul Ucrainei — au stârnit indignare atunci când acesta a fost eliberat și s-a întors acasă, anul trecut, în cadrul unui schimb de prizonieri.
Rănit de o grenadă chiar înainte de a se preda, Pereverzev a fost dus la un spital care, pe baza configurației clădirii și a priveliștii descrise de acesta de la fereastră, a fost identificat de Radio Europa Liberă drept Asociația Medicală Teritorială Clinică din Donețk.
Pereverzev a declarat pentru Radio Europa Liberă că a descoperit intervenția brutală pe abdomenul său după ce s-a trezit din anestezie, iar o asistentă i-ar fi spus să nu-și facă prea multe griji: „Când ajungi acasă, fie o să o îndepărtezi, fie o vei acoperi cu un tatuaj”.
Radio Europa Liberă a concluzionat că marcarea a fost realizată de chirurgul care l-a operat pe Pereverzev, menționând că literele erau relativ uniforme și fuseseră realizate din partea dreaptă a corpului său — locul unde, de obicei, stă medicul în timpul unei operații.
Deși nu a putut stabili cu certitudine cine anume a fost responsabil, Radio Europa Liberă a restrâns cercul la doi medici veniți din orașul Krasnodar, aflat sudul Rusiei: chirurgul abdominal Iuri Kuznețov și chirurgul colorectal Andrei Kriașko.
Pe baza postărilor de pe rețelele sociale și a metadatelor fotografiilor, a putut fi confirmat faptul că ambii medici se aflau în Donețk în ziua operației suferite de Pereverzev. Kuznețov a negat inițial că în acea zi s-ar fi aflat în spital împreună cu Kriașko, dar ulterior a susținut că s-ar fi aflat acolo doar pentru a livra ajutor umanitar și pentru a oferi consultații medicilor locali.
„Mai bine nici să nu te urci în tren”. Femeile din Belgorod, îngrozite de soldații ruși
