A plouat recent în cel mai înalt punct din Groenlanda, fiind pentru prima dată când un astfel de fenomen a fost înregistrat. Într-un interviu acordat revistei germane DER SPIEGEL, glaciologul danez, Andreas Peter Ahlstrøm, explică de ce s-a întâmplat asta și cât de periculos ar putea fi pentru restul lumii.
<< Surprizele sunt rare la Summit Station. Tabăra de cercetare de pe cel mai înalt punct al stratului de gheață din Groenlanda se află acolo într-o deplină singurătate. Cea mai apropiată așezare, Ittoqqortoormiit, din Groenlanda de Est, este la aproximativ 460 de kilometri (286 mile) distanță. La fiecare câțiva ani, vine un urs polar, dar în caz contrar, cercetătorii stației, care este operată pe tot parcursul anului de către U.S. National Science Foundation, se pot concentra pe munca lor. Ocazional, un avion special Lockheed LC-130 Hercules, echipat cu schiuri, aduce provizii sau personal nou.
Sarcinile lor includ, de asemenea, monitorizarea vremii. Temperatura medie anuală este de -30 grade Celsius (-22 grade Fahrenheit). Iarna s-au înregistrat și temperaturi sub -60 grade Celsius. Chiar și vara, media zilnică este de -13 grade sau mai mică. Însă acum câteva zile, a existat o surpriză la stația Summit – una neplăcută. Pe 14 august, în jurul orei 6 dimineața, tehnicianul Alicia Bradley a fotografiat picături de ploaie pe ferestrele stației, pe care colegul sa, Zoe Courville, le observase și ea. După cum au arătat datele din instrumentele de măsurare, precipitațiile au continuat câteva ore după aceea. Timp de nouă ore, temperaturile au fost peste cele de congelare.
Într-un interviu acordat DER SPIEGEL, glaciologul danez, Andreas Peter Ahlstrøm, explică evenimentul excepțional.
DER SPIEGEL: Acum câteva zile, a plouat în Groenlanda. Ce este special în asta?
Ahlstrøm: Este întotdeauna ceva special când precipitațiile cad acolo nu ca zăpadă, ci ca ploaie. Dar acest lucru se întâmplă din ce în ce mai des recent, chiar și la altitudini mai mari. Și acum am avut ploaie chiar la Summit Station, cel mai înalt punct al stratului de gheață. Este la 3.216 metri (10.551 picioare) deasupra nivelului mării.
DER SPIEGEL: De fapt, aceste zile marchează de obicei începutul toamnei în Groenlanda. Dar acum o constelație meteorologică specială a provocat temperaturi ridicate timp de câteva zile, în unele cazuri cu 18 grade peste medie. Ce s-a întâmplat?
Ahlstrøm: Pe o parte a Groenlandei, a existat o presiune a aerului deosebit de scăzută, pe cealaltă parte, una deosebit de ridicată. Aceasta a adus inițial aer cald în sud-vestul Groenlandei, care ulterior și-a croit drum până la Summit Station. Dar nu ar trebui să privim acest eveniment ca fiind unul izolat.
DER SPIEGEL: De fapt, Arctica se încălzește mai dramatic decât orice altă parte a lumii. Ce înseamnă asta pentru Groenlanda?
Ahlstrøm: În ultimele decenii, modelele de circulație în atmosferă s-au schimbat. Avem dovezi că aerul cald ajunge din ce în ce mai frecvent la stratul de gheață. Acest lucru are legătură cu modificările fluxului de jet stream. Acești curenți fac ca, vara, aerul de peste Groenlanda să vină mai rar din nordul îndepărtat – și foarte des dinspre latitudinile medii, unde este mai cald.
- Summit Station a fost înființată în 1989. Scopul era sprijinirea unui proiect de cercetare. În acest proces, oamenii de știință au forat în gheața din Groenlanda, care are o grosime de peste 3 kilometri. Au existat mai multe foraje, de atunci. Miezul de gheață oferă o arhivă climatică precisă datorită bulelor de gaz prinse în gheață, din care poate fi determinată compoziția aerului din trecut. Printre altele, cercetătorii sunt interesați să afle cât de mult CO2 a fost în atmosferă, la un moment dat. Dar multe alte informații pot fi obținute și din miezurile de gheață, inclusiv cenușa din erupțiile vulcanice din întreaga lume, care a ajuns în Arctica prin curenții de aer din atmosferă.
DER SPIEGEL: Miezurile de gheață arată că temperaturile la Summit Station au fost și înainte, ocazional, peste nivelul de îngheț. Ce este diferit acum?
Ahlstrøm: Dacă te uiți în urmă cu mii de ani, vezi astfel de evenimente poate la fiecare 250 de ani. Acum, am avut ploi în 2012, 2019 și 2021, deci de trei ori într-un deceniu. Frecvența unor astfel de evenimente este fără precedent.
DER SPIEGEL: Șapte miliarde de tone de apă de ploaie au aterizat acum în Groenlanda numai între 14 și 16 august. Care sunt consecințele, pe termen lung, pentru gheață?
Ahlstrøm: Depinde unde ajunge apa pe gheață. Mai aproape de coaste, ploaia poate topi bine gheața expusă, deoarece este atât de caldă. De asemenea, apa este foarte eficientă la spălarea zăpezii de protecție. Gheața care este apoi expusă este mai întunecată și absoarbe mai multă energie solară, deci se topește și mai ușor. La altitudini mai mari, ploaia poate îngheța, dar tot acolo zăpada este mai întunecată. Nu poți vedea acest lucru cu ochiul uman, dar îl poți măsura. Și asta înseamnă că este absorbită mai multă energie, iar zăpada se încălzește.
DER SPIEGEL: Vom putea vedea acest eveniment istoric de ploaie în miezurile de gheață ale viitorului?
Ahlstrøm: Cu siguranță, veți vedea aceste evenimente de ploaie în viitoarele miezuri de gheață. Dar vor arăta altfel decât înainte. În mod normal, am încercat să obținem miezuri de gheață din zone din Groenlanda în care zăpada nu se topește nici măcar vara. Dar cu greu va mai exista așa ceva în viitor.
- Este normal ca Groenlanda să piardă gheață vara sub forma topirii zăpezii și a formării de aisberguri. Iarna, stratul de gheață recâștigă masa prin depuneri de zăpadă nouă. Dar în ultima vreme, a existat adesea un dezechilibru. O mare parte din apa topită ajunge în ocean, determinându-i creșterea nivelului. Dacă gheața Groenlandei s-ar topi complet, nivelul mării, la nivel mondial, ar crește cu aproximativ șapte metri. Dar acest lucru ar dura secole sau chiar milenii. Pe de altă parte, cercetătorii avertizează că anumite părți ale stratului de gheață ar putea trece în curând de un punct de basculare – și apoi nu ar mai deveni de nesuferit.
DER SPIEGEL: Deja, în iulie, Groenlanda a pierdut 8,5 miliarde de tone de gheață într-o singură zi, fiind pentru a treia oară într-un deceniu când a avut loc un astfel de eveniment extrem de topire. Apa ar fi fost suficientă pentru a inunda suprafața Olandei cu aproximativ 15 centimetri. Cât de preocupați ar trebui să fim în legătură cu asta?
Ahlstrøm: Dacă te uiți doar la datele întinse pe un an, s-ar putea să ai chiar iluzia că te poți adapta cumva. Dar tendința continuă și continuă. Nu se va opri nici măcar în 2100. Mai mult, creșterea nu este distribuită uniform în întreaga lume. În unele locuri, este de două ori mai mare decât în altele. Așadar, măsura în care să de îngrijorezi depinde de locul în care trăiești.
DER SPIEGEL: Omenirea are la dispoziție câteva secole ca să se pregătească până când Groenlanda se va topi complet.
Ahlstrøm: După cum am spus, depinde de locul în care stai. Mulți oameni nu au timp. Faptul că chiar și țările bine organizate și bine echipate, precum Germania, se confruntă cu probleme în timpul evenimentelor extreme, a fost vizibil în timpul inundațiilor. Atunci chiar și o abordare „Wir schaffen das” („Putem să o facem”) își atinge limitele. Și multe alte țări nu au deloc resursele pentru a se adapta. Aceasta este o sarcină pentru omenire, în ansamblu.
DER SPIEGEL: Până în prezent, Groenlanda este responsabilă de aproximativ un sfert din creșterea nivelului mării la nivel mondial. Cum va evolua asta în viitor?
Ahlstrøm: O mare parte din creșterea nivelului mării pe care am văzut-o până acum se datorează ghețarilor mai mici și straturilor de gheață. Când acestea vor dispărea, Groenlanda va juca un rol din ce în ce mai important, în secolele viitoare.
DER SPIEGEL: Anul 2019 a fost deosebit de dramatic. În acel moment, în Groenlanda s-au pierdut, în total, 532 miliarde de tone de gheață. Anul acesta va fi și mai rău?
Ahlstrøm: La începutul verii, a căzut zăpadă peste medie. Apoi, am văzut topirea masivă. Dar, din fericire, anul acesta lucrurile se echilibrează, oarecum cel puțin. Dar, din nou, nu fiecare an este decisiv. Este vorba despre tendință. Și la acest capitol, Groenlanda a pierdut, în medie, 250 de miliarde de tone de gheață. În fiecare an.
- Potrivit National Science Foundation, în viitor cercetătorii de la Summit Station vor trebui să își adapteze munca. Ei vor trebui să ia în considerare fenomene meteorologice, cum ar fi ploaia, care nu au jucat un rol în trecut. Asta înseamnă și că vor fi necesare noi echipamente de măsurare. La urma urmei, cercetătorii nu au putut spune cât de multe precipitații au căzut recent. Nimeni nu se gândise anterior că va avea nevoie de un pluviometru în mijlocul gheții, la o altitudine de peste 3.000 de metri. Ahlstrøm și colegii săi își echipează treptat stațiile meteo din Groenlanda cu aparate de ploaie. În această vară, printre alte locuri, au vizitat South Dome, la 2.850 de metri. Și acolo au putut să măsoare ploaia. Dar omul de știință spune că nu s-au gândit niciodată că, la Summit Station, va avea nevoie de un pluviometru anul acesta. >>
- Andreas Peter Ahlstrøm este consilier științific șef la Studiul Geologic din Danemarca și Groenlanda (GEUS) și conduce rețeaua climatică din Groenlanda, monitorizând bilanțul de masă al stratului de gheață din Groenlanda. Ca om de știință, a lucrat la interacțiunea dintre calota de gheață din Groenlanda și sistemul climatic de mai bine de 20 de ani și a inițiat și condus mai multe programe de monitorizare glaciologică.
Ce se știe despre „sindromul Havana”, boala misterioasă care afectează diplomați occidentali
