Compania rusă care deține monopolul exportului de gaze suferă o „criză existențială” din cauza impactului războiului, scrie Victor Jack, pentru Politico.eu.
Principalele linii ale analizei:
- Invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin a creat o victimă neașteptată – Gazprom.
- Monopolul rusesc de export de gaze și-a redus cota de pe piața europeană de la 40% la doar 9%, iar cele două conducte Nord Stream, construite la un cost de peste 20 de miliarde de euro, zac pe fundul Mării Baltice. Între timp, prețul acțiunilor sale a scăzut cu 88% de la începutul invaziei din februarie, iar compania a fost văzută în august arzând cantități mari de gaz nevândut.
- „Practic, suferă o criză existențială”, afirmă Adnan Vatansever, lector principal și expert în energie din Rusia la King’s College din Londra, adăugând că „, pentru Gazprom, perspectivele unei creșteri ulterioare sunt oarecum limitate și va trebui să reducă producția la un moment dat, în mod semnificativ”.
- Transformată din Ministerul sovietic al Gazelor în prima întreprindere de stat a URSS, în 1989, Gazprom a fost complet privatizată sub conducerea fostului președinte rus Boris Elțin. Dar Putin a readus-o sub controlul statului în 2005.
- „Putin este foarte, foarte bine priceput în… afacerile cu gaze”, a spus Vatansever. „Este aproape managerul neoficial al Gazprom”.
- Deocamdată, compania încă livrează o mulțime de bani deținătorilor săi.
- În ciuda scăderii exporturilor către UE, cu 48% în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu 2021, profiturile sale s-au dublat în prima jumătate a anului 2022 datorită creșterii prețurilor la gaze – și a continuat să câștige 100 de milioane de euro pe zi, venituri din gaze, conform unor estimări. De asemenea, a distribuit 20 de miliarde de euro în dividende, cea mai mare plată din istoria pieței de valori rusești. Dar perspectivele pe termen lung sunt sumbre.
- În timp ce prețurile la gaze vor rămâne ridicate „cel puțin în următorii doi ani”, conform lui James Henderson, director de cercetare privind tranziția energetică la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, nu este clar dacă vor rămâne ridicate după aceea.
- „În a doua jumătate a acestui deceniu… există cu siguranță un semn de întrebare dacă Gazprom poate continua la aceeași dimensiune ca acum”, a spus el. „Va fi o situație de posibilă nevoie de reducere a producției, eventual trebuind să micșoreze un pic compania.”
- Compania ar putea începe să simtă „lovitura” financiară în 2025 sau „mai devreme”, a spus Vatansever, în funcție de cât de repede se îndepărtează Europa de aprovizionarea rusească și de cât de ridicate sunt prețurile.
- „Se va îndrepta mai mult către [gazul natural lichefiat] și transporturile către China… dar asta nu va putea compensa [Europa], pe termen scurt”, a spus un fost oficial înalt al Gazprom, care a cerut să nu fie identificat.
- În ciuda problemelor Gazprom, Putin nu va lăsa compania să dea faliment, a spus Henderson, nu doar datorită valorii sale simbolice, ci și pentru că ea controlează întregul sistem de conducte din Rusia și furnizează jumătate din energia țării.
- „Nu o poate lăsa să se prăbușească pentru că este o parte atât de integrantă a economiei ruse”, a spus el. „Sistemul de alimentare se bazează pe ea. De ea depinde încălzirea oamenilor.”
- Putin insistă că vechea relație de export poate fi reconstruită. Vorbind la o conferință pe energie, la Moscova, săptămâna aceasta, el a spus că Rusia este un furnizor de energie de încredere și apolitic și chiar s-a oferit să repornească livrările de gaz prin singurul fir al conductei Nord Stream 2 care nu poate fi distrus.
- „Rusia este pregătită să înceapă astfel de livrări. Mingea, după cum se spune, este de partea Uniunii Europene. Dacă vor, lăsați-i să deschidă robinetul și gata”, a spus el.
- „Frumoasă încercare”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Christiane Hoffmann, referitor la oferta lui Putin. „Indiferent de posibilul sabotaj al celor două conducte, am văzut că Rusia nu mai este un furnizor de energie de încredere”.
- Asta lasă Gazprom cu o gaură de dimensiune europeană în finanțele sale, care înainte de război reprezentase aproximativ 70% din veniturile obținute din gaze.
5 piețe neclintite
- Cu vânzările europene ruinate, compania se va concentra mai mult pe celelalte patru piețe principale ale sale, a spus Vatansever.
- În primul rând, sunt fostele republici sovietice, precum Belarus și țările din Asia Centrală, unde Gazprom vinde gaze la preț redus, legate de obiectivele politice ale Moscovei de a păstra influența în fostul său imperiu. Dar Gazprom câștigă mai puțin de 5 miliarde de euro din această piață.
- Altă opțiune va fi să schimbăm direcția spre Asia, în special spre China.
- Moscova furnizează Beijingului aproximativ 16 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin conducta Power of Siberia care a fost deschisă în 2019, China urmând să asigure preluări de încă până la 10 miliarde de metri cubi printr-o altă conductă nouă în estul îndepărtat al Rusiei. Conducta Power of Siberia II cu o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi este, de asemenea, planificată, deși construcția nu va începe până în 2024.
- Însă toate acestea împreună încă reprezintă doar aproximativ jumătate din cele 150 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom îi furniza în mod istoric Europei. Prețul va fi, de asemenea, o întrebare cheie.
- „În acest moment, gazul vândut Chinei este la un preț mult mai mic decât obținea Gazprom în Europa”, a spus Jonathan Stern, cercetător la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.
- „Deci, chiar dacă reușesc să exporte mult mai mult gaz în China, întrebarea este dacă vor putea vreodată spera să câștige aceeași sumă de bani”, a spus el.
- Creșterea exporturilor de LNG este o altă posibilitate, deși acesta este un domeniu în care „Gazprom a rămas în urmă”, potrivit lui Vatansever.
- Acest lucru se datorează parțial managementului defectuos, care a fost depășit de rivalii ruși independenți precum compania Novatek. Gazprom deține în prezent două dintre cele patru terminale LNG ale Rusiei.
- Între timp, tehnologia necesară pentru a răci gazul la temperaturi de îngheț, unde devine lichid și gata de exportat este „tot occidentală”, a spus Henderson, iar sancțiunile o vor face dificil de obținut. În timp ce Rusia și-a propus să fie printre primii patru exportatori de LNG la nivel global, până în 2030, ea a estimat că acest lucru ar putea dura până „poate…în 2040”.
- Complicațiile generate de sancțiunil pot fi deja observate în terminalul Novatek Arctic 2 LNG din nordul Siberiei, a cărui deschidere a fost amânată cu cel puțin un an.
- Vânzările de LNG, chiar dacă sunt luate în considerare de către alte companii rusești din domeniul energiei, precum Novatek, încă nu vor fi suficiente pentru a înlocui volumele pierdute pe relația Europa.
- Cel mult, Rusia poate produce 42 de miliarde de metri cubi de LNG cu terminalele sale actuale, conform lui Oliver Alexander, un analist independent open-source. „Va dura zeci de ani pentru ca ei să se apropie chiar de producția pe care o au din gazele de conductă”, a spus el.
- În discursul său de săptămâna aceasta, Putin a cerut „gazeificare socială” – conectarea caselor, școlilor și spitalelor la rețeaua de gaze și menținerea economiei ruse aprovizionate cu energie electrică ieftină.
- Dar există un alt motiv pentru care Gazprom nu se va prăbuși, potrivit lui Alexander Gabuev, de la Carnegie Endowment for International Peace: „Unul dintre cele mai importante roluri ale sale este că generează venituri pentru Putin și anturajul său”.
- O investigație a organizației anticorupție a dizidentului rus Alexei Navalnîi, publicată în iunie, l-a acuzat pe directorul general al Gazprom, Alexei Miller, că a cumpărat proprietăți imobiliare în valoare de 700 milioane euro folosind bani sustrași de la Gazprom. „Acolo se fură bani. Presupunem că (furtul) e uriaș și pe multe paliere”, a spus Gabuev.
- Gazprom nu a răspuns, pentru comentarii.
După Putin, și șeful Gazprom amenință că plafonarea preţului gazelor va duce la oprirea livrărilor
