Ploaia de drone, abătută de ruși asupra populației ucrainene și a instalațiilor civile care asigură cele elementare unei vieți cotidiene la minimum normală, nu rezolvă niciuna dintre problemele fundamentale cu care se confruntă azi regimul Putin. Și cu atât mai puțin poate preveni apariția de noi bube pe un organism care în realitate se confruntă cu iminența colapsului în bloc al organelor vitale.
După cum scriam recent, în contextul valului-răspuns de bombardamente la șocul generat de avarierea Podului Crimeei, Moscova a fost adusă în stadiul ursului rănit de moarte, care lovește criminal, dar fără direcție, ca preambul la ultima suflare.
Pe termen foarte scurt, astfel de lovituri îi oferă Kremlinului ocazia de a mai lua capacul de pe oală în relația cu aripa dură a aparatului de stat și a opiniei publice locale. În ciuda realității obiective de pe front, total defavorabilă agresorului, această tabără cere vărsare de sânge cu orice preț, în Ucraina. Pe moment, Putin însuși, disperat să meargă tot înainte, căci de dat înapoi nu mai are unde, încă mai posedă unele pârghii pentru a oferi această satisfacție. Cel mai probabil, însă, în curând i se va închide dramatic și această fereastră odioasă.
Pe fondul frustrărilor și furiei pe care o creează în rândul opiniei publice internaționale și a liderilor țărilor aliate Ucrainei, situația va tinde de la sine spre depistarea unor soluții practice. Până la urmă, guvernele NATO au tot interesul să pună STOP și acestei ultime pârghii la care a mai putut recurge Kremlinul deopotrivă pentru faptul că azi e principial de netolerat ca populația civilă să fie expusă la o asemenea ruletă rusească cu rachete și drone kamikaze, dar și pentru faptul că obiective de interes tactic și strategic, chiar pentru acele guverne, pot fi până la urmă afectate pe fondul unui asemenea joc.
Privind lucrurile în această logică, Putin a deschis o nouă Cutie a Pandorei în relația cu aliații Ucrainei, iar ea va dăuna și mai grav obiectivelor sale privind Ucraina, deja imposibil de atins.
Cutia asta a Pandorei va grăbi, printre altele, transferul de tehnică, logistică și kmow-how occidentale de apărare antiaeriană. Chiar dacă un astfel de pas s-ar fi impus în mod natural ceva mai încolo, de pildă măcar pentru asigurarea protecției avansate a unei Ucraine post-conflict (cu bătaie probabil ușor mai lungă, care să îi aducă sub o umbrelă preventivă și pe vecinii acestei țări), e tot mai limpede că practicile recente ale Moscovei vor grăbi semnificativ lucrurile.
E greu de crezut că asemenea planuri și implementarea lor se vor izbi de obstacole serioase în țările care pot aduce o contribuție decisivă la așa ceva, în schimb e ușor de intuit că valoarea, pe front, a unui așa pas va întoarce situația și mai mult în defavoarea Moscovei. „Simpla” introducere a sistemelor HIMARS, deși fusese doar una dintr-o galaxie de măsuri esențiale de sprijin pentru Ucraina, a avut un indubitabil impact de game changer.
Evident, și e greu de crezut că la Moscova nu mai există deloc minți relativ lucide care să priceapă implicațiile, nu mai poate fi acum exclus scenariul colateral al unor forme de blocadă prin care să fie diminuat transferul către Rusia, din țări precum Iran de pildă, de drone și rachete. Rațiunea unei astfel de abordări (să-i zicem indirecte) rezidă tocmai în simplificarea și eficientizarea oricăror altor demersuri directe de descurajare antiaeriană a Rusiei. Așadar, co-interesarea și pe aceasta dimensiune e la ea acasă.
Deja în acest octombrie, prin această ploaie de rachete și drone, îndreptată împotriva țintelor civile, Rusia a demonstrat slăbiciune la un nivel mai evident ca oricând în lunile precedente. Faptul că Moscova e nevoită să lovească de la distanță și în felul acesta sugerează că nu este, azi, capabilă să lovească de aproape (frontal sau prin sabotaje constante și de anvergură, deopotrivă militare și cibernetice). Apoi, prin tehnica astfel angajată, Moscova sugerează că arsenalul sau de rachete inteligente e din ce în ce mai modest. Nu trebuie subestimat, dar greu mai poate fi supraestimat.
Prin bombardarea sistematică a civililor ucraineni și a infrastructurii non-militare, Kremlinul și armata sa au deschis un orizont nou și mult mai larg în economia războiului din Ucraina. Un orizont care, cu un preț suplimentar în sânge de nevinovați, va accelera însăși hemoragia regimului Putin.
Rusia și China se sinucid cu aceeași otravă. Dar Xi s-a păcălit mai mult ca Putin
