După cum am scris în trecut, sunt neutru în privința încălzirii globale cauzate de hidrocarburi, pur și simplu pentru că, dată fiind lipsa mea de cunoștințe în domeniu, nu am dreptul la o opinie. Însă mă pricep la geopolitică, iar războiul din Iran a evidențiat o vulnerabilitate profundă, endemică în ceea ce privește hidrocarburile, în sistemele geopolitice și economice globale, scrie George Friedman, pentru Geopolitical Futures.
<< Nu este vorba că războiul în sine devine obsolet. Războaiele între națiuni sunt ceva obișnuit. Nu există nimic care să indice că războiul a devenit sau va deveni depășit. Forma actuală a războiului, dependentă de vehicule aeriene fără pilot, drone, rachete și informații bazate pe sateliți, a înlocuit în mare parte modelul anterior, care se baza în principal pe rachete cu rază lungă de acțiune, cu focoase nucleare, lansate asupra unor ținte fixe. Această evoluție a fost observată pentru prima dată în războiul ruso-ucrainean și este și mai pronunțată în războiul din Iran.
Războiul modern s-a bazat pe hidrocarburi încă de când motoarele cu aburi au început să folosească cărbunele pentru a propulsa navele. Astăzi, derivatele petrolului sunt esențiale pentru motoarele care alimentează drone, rachete și aeronave cu pilot, fiind încă utilizate și în vehiculele blindate de luptă, precum și în transportul de provizii către soldați.
Unul dintre fundamentele războiului este să privezi inamicul de resursele necesare pentru a-și duce la capăt conflictul. Aceste resurse, dacă sunt distruse, pot paraliza un adversar. Din acest motiv, noile sisteme de armament au fost folosite nu doar pe câmpurile de luptă, ci împotriva tuturor tipurilor de infrastructură petrolieră. Capturarea sau distrugerea mijloacelor de extracție, transport și producție a produselor petroliere este esențială. Aici, geografia este un factor determinant major: unele locuri abundă în petrol, altele sunt lipsite, iar tot petrolul trebuie transportat dintr-un loc în altul.
Atunci când izbucnește un război într-o țară sau regiune producătoare masivă de petrol și când instalațiile de producție și rafinare sunt paralizate, țări care nici măcar nu sunt implicate sunt afectate negativ. Iranul produce aproximativ 5% din petrolul mondial, iar până la 30% din petrolul global tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Răspunsul Iranului la campania de bombardamente americană și israeliană a fost să închidă acest coridor și să exercite presiune economică nu doar asupra inamicilor săi, ci asupra întregului sistem global. Există mulți producători de petrol în lume – de exemplu, SUA sunt binecuvântate cu rezerve importante – însă prețul petrolului crește totuși, amenințând bunăstarea economică a nenumărate țări.
Calculele aproximative sugerează că Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 30% din producția globală de petrol. Nu este imposibil de imaginat că un război mai amplu s-ar putea extinde în regiune, încetinind aprovizionarea și paralizând exporturile Arabiei Saudite, al doilea cel mai mare furnizor global de petrol. Dacă SUA, Rusia și Canada (toate mari producătoare) ar fi atrase într-un război regional și dacă ar fi folosite arme non-nucleare pentru a paraliza producția și transportul lor de petrol, acest lucru ar crea un dezastru global.
Prin urmare, problema petrolului ca fundament al economiei globale nu este doar o chestiune de încălzire globală, ci și una de vulnerabilitate geopolitică. Rezultă că dependența de petrol este o problemă de securitate națională de prim ordin, iar diversificarea este esențială.
Nu sunt un expert în acest domeniu, însă am avut recent discuții cu mai mulți specialiști – unul dintre ei fiind Marc Landry de la PrometheOn Technologies Inc., din New Mexico, fost expert energetic în guvernul SUA și în prezent consultant pe probleme de securitate energetică națională – pentru a înțelege posibilele direcții. El susține că reactoarele modulare mici (SMR) sunt acum proiectate să fie sigure, iar uraniul este mai bine controlat, astfel încât dezastrele asociate cu reactoarele nucleare de mari dimensiuni, precum Three Mile Island sau Cernobîl, sunt foarte puțin probabile. Totuși, deși SMR-urile ar trebui să fie mai ieftine, există întotdeauna numeroase costuri ascunse în fisiune, iar, asemenea petrolului, uraniul este o resursă abundentă în unele țări și inexistentă în altele. O a doua alternativă este energia eoliană și solară, care are avantajul de a fi cea mai ieftină, însă dezavantajul constă în dificultățile de stocare și într-o rețea electrică învechită, bazată pe sistemele concepute de Thomas Edison și George Westinghouse în urmă cu peste 130 de ani. Va dura ani pentru a moderniza rețelele electrice ale lumii astfel încât să răspundă nevoilor energetice globale. A treia alternativă este ceea ce se numește geotermie profundă. Pământul de sub noi este cald, iar nucleul său este extrem de fierbinte. Forarea adânc în scoarța terestră, așa cum facem pentru petrol, dar mult mai adânc, până la roca topită, ar putea deveni o sursă majoră de energie geotermală capabilă să susțină economia și, din ce în ce mai mult, transportul. Aceasta are și avantajul de a fi disponibilă oriunde. Pe scurt, dacă niciuna dintre aceste alternative nu ajunge suficient de rapid la maturitate, tehnologia SMR ar putea acoperi tranziția până când o combinație de energie solară, eoliană, fuziune și geotermie profundă va putea crea o alternativă mai flexibilă și mai rezilientă la petrol și gaze, care probabil vor continua să fie folosite, dar nu ca fundament al economiei globale.
Dependența de petrol și hidrocarburi pentru supraviețuirea economică a devenit periculoasă, poate din perspectiva încălzirii globale, dar cu siguranță din perspectiva războaielor capabile să reducă producția și să blocheze transportul. Acesta este un caz în care geopolitica influențează economia și în care noile tehnologii reduc amenințarea, chiar dacă au și ele propriile limite. Având în vedere natura umană, războiul va rămâne întotdeauna o amenințare, iar diversificarea surselor de energie va fi un imperativ geopolitic fundamental. >>
George Friedman | Japonia, Australia și o nouă ordine regională
