Biserica Ortodoxă Rusă (BOR) a ostracizat zeci de preoți pentru adoptarea unei ferme poziții anti-război, de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, acum aproape trei ani. Intoleranța sa față de disidență i-a determinat, în unele cazuri, pe preoți să apeleze la Patriarhia de la Constantinopol pentru a-și continua vocația religioasă în afara Rusiei, notează Novaia Gazeta Europa.
<< Părintele Vadim Kuzmițki s-a mutat în 2012 din Belarusul natal în satul Ahtuba, situat în regiunea Volgograd, în sudul Rusiei. Își amintește că a avut impresia că ajunsese într-o țară europeană liberă, deoarece, la acea vreme, ziarele își permiteau să îl critice pe Vladimir Putin, care tocmai revenise la președinție după patru ani ca prim-ministru. Cu toate acestea, a înțeles rapid că, în loc să fie o democrație în devenire, de fapt Rusia încerca ajungă din urmă Belarusul.
Invadarea Ucrainei, în 2022, a coincis cu prima săptămână a Postului Mare, o perioadă în care bisericile ortodoxe rusești țin slujbe în fiecare zi, iar părintele Vadim și-a dat seama că nu avea de ales decât să abordeze în predicile sale războiul.
De asemenea, a înțeles rapid că a fi credincios și a merge la biserică „nu era o apărare împotriva propagandei” și că, deși enoriașii săi îl ascultau în acel moment și păreau să fie de acord cu ceea ce spunea, „mergeau apoi acasă, porneau televizorul, iar a doua zi vorbeau despre «băieții noștri care îi eliberează de naziști pe frații ucraineni»”.
Clericii de rang înalt au încercat să-l izoleze, întrebându-l de ce opinia sa despre „operațiunea militară specială” nu „se potrivea cu cea a patriarhului”, la care el a răspuns că este adult și că „niciun bătrân”, oricât de frumos i-ar fi acoperământul capului, nu avea să-i dicteze cum să gândească.
Curând, nu doar bătrânii bisericii au început să manifeste interes față de părintele Vadim. La slujbele sale au început să vină polițiști în uniformă, urmați de colegii lor în civil, pentru a asculta exact ceea ce spunea.
A ținut ultima sa slujbă oficială pe 12 iunie 2022, de Rusalii și de Ziua Rusiei. Episcopia din Volgograd i-a recomandat să se mute în altă regiune a țării, dar înțelegând că ar trebui să facă compromisuri similare în orice altă eparhie rusă, și-a luat rămas-bun de la enoriași și, a doua zi, a plecat singur cu mașina peste graniță, în Georgia.
Blestemați de soartă
Fiind un iubitor pasionat al astronomiei, părintele Vladimir Koroliov încearcă întotdeauna să aducă în discuție stelele și chiar obișnuia să predea astronomie la școala duminicală pe care a condus-o la biserica din orașul central rus, Tula, unde o numea întotdeauna „cea mai importantă știință”.
Când a început războiul, Koroliov a refuzat să strângă bani pentru efortul de război de la enoriașii săi, lucru pentru care a fost în cele din urmă concediat. Își dedicase mai bine de un deceniu din viață bisericii. De la plecarea sa, elevii de la școala duminicală pe care a creat-o au început să confecționeze plase de camuflaj pentru armata rusă, ceea ce i-a determinat pe unii părinți anti-război să își retragă copiii și să părăsească parohia.
Părintele Vladimir își amintește foarte clar evenimentele din 24 februarie 2022, deoarece în ajun fusese externat de pe secția de cardiologie al spitalului local.
„Eram sănătos și voios când am ajuns acasă, pregătit să îmi continui viața, dar ce să vezi! Când a început totul, a doua zi dimineață, am avut din nou probleme cu inima și nu am putut dormi. Parcă nu fusesem tratat deloc”.
Koroliov a fost unul dintre primii preoți care au semnat o scrisoare deschisă prin care se făcea apel la reconciliere și la încheierea războiului, scrisoare care a apărut online pe 1 martie 2022 și care a adunat semnăturile a 293 de membri ai clerului BOR într-o perioadă de câteva săptămâni.
„Viața fiecărei persoane este un dar inestimabil și unic de la Dumnezeu, și de aceea dorim ca toți soldații — atât ruși, cât și ucraineni — să se întoarcă la casele și familiile lor nevătămați”, se spune în apel.
La începutul lunii aprilie, părintele Vladimir a fost convocat la biroul regional al temutului Serviciu Federal de Securitate al țării. Deși i-ar fi putut fi copil, un tânăr în cămașă albă și cu cravată l-a amenințat că îl va trimite pe linia frontului, spunând că se poate aranja așa ceva cu ușurință.
Părintele Vladimir a fost concediat pe 1 decembrie 2022, după care a părăsit Rusia purtând un rucsac mic și trăiește acum într-o „țară est-europeană” unde își continuă slujirea în biserica ortodoxă din acea țară.
Problemele dospesc
Acesta este al doilea an în care părintele Vadim trăiește în orașul Batumi, din Georgia, pe coasta Mării Negre, unde locuiește cu mama sa în vârstă și fiica sa adolescentă, soția sa refuzând să li se alăture când s-au mutat aici din Rusia. Deoarece părintele Vadim nu mai poate sluji în Biserica Ortodoxă Rusă, acum își câștigă traiul fabricând bere.
Fabricarea berii a devenit o afacere a familiei Kuzmițki în timpul scurtei perioade petrecute în Batumi: în timp ce părintele Vadim produce și îmbuteliază berea, fratele său, care a părăsit Belarusul după protestele anti-Lukașenko din 2020, merge din bar în bar în oraș încercând să o vândă. „Banii sunt puțini, desigur, dar nici nu suntem în stradă,” spune el.
Ceea ce îl deranjează cel mai mult este că nu poate să își facă meseria. Ca enoriaș, Kuzmițki frecventează singura biserică din Batumi unde slujba se ține în limba slavonă bisericească, limba liturgică slavă folosită de Biserica Ortodoxă Orientală în mare parte din Europa de Est. După ce a legat o prietenie cu preotul, Kuzmițki a început să îl ajute la slujbele bisericii și chiar să ia mărturisiri de la enoriașii vorbitori de rusă.
Însă, totul s-a încheiat brusc după ce a sosit o scrisoare din Rusia. „Frații din eparhia Volgograd mi-au scris că mi s-a interzis să țin slujbe și că nu ar trebui să fiu lăsat nici măcar aproape de altar”.
O altă sancțiune de care dispune BOR este interdicția de a mai ține predici, impusă acelui preot care părăsește o biserică, dar nu găsește o nouă parohie în termen de trei luni. „Patriarhul Kirill a introdus această regulă pentru ca slujitorii să nu își schimbe stăpânul prea des”, comentează Kuzmițki cu un zâmbet amar.
După ce și-a dedicat jumătate din viață bisericii doar pentru a ajunge să fie berar în Georgia, părintele Vadim se referă în mod firesc la starea sa actuală ca la o criză existențială și spune că singura sa șansă rămasă de a-și continua vocația ar fi să își transfere loialitatea către Patriarhia de la Constantinopol și să slujească în țări cu o diasporă vorbitoare de rusă.
Schimbarea echipei
Așa cum a descris un preot care a cerut să nu-i fie numele menționat, într-un interviu pentru Novaia Europa, „schimbarea echipei” este singura opțiune realistă pentru majoritatea preoților ruși care au fost excluși de către BOR, iar acest lucru poate fi realizat doar prin schimbarea loialității către Patriarhia de la Constantinopol, care, datorită unei hotărâri din secolul al V-lea, are puterea de a invalida deciziile luate de alte ramuri ale Ortodoxiei pe care le consideră injuste.
Prăpastia ideologică dintre Patriarhia de la Constantinopol și Biserica Ortodoxă Rusă de astăzi poate fi rezumată prin compararea celor mai recente predici de Paște ținute de capii celor două biserici. În timp ce Episcopul Bartolomeu s-a rugat pentru ca „Ucraina, care a suferit mult, să găsească pacea” și pentru schimbul de prizonieri de război, Patriarhul Kirill a cerut Domnului „să protejeze granițele sacre ale țării noastre” și să se roage pentru „autorități și armată”.
Totuși, înainte ca un preot din BOR să își schimbe loialitatea către o altă ramură a Ortodoxiei, acesta trebuie mai întâi să se separe oficial de Moscova, un pas care poate fi realizat doar cu acordul Patriarhului Kiril, chiar dacă BOR l-a suspendat deja pe preot din slujirea sa. Această regulă îi conferă Patriarhului Kiril o mare putere de decizie, iar niciun preot care a fost cauza unui scandal în cadrul BOR nu va fi probabil lăsat să plece pentru a crea probleme în altă parte.
Totuși, apropierea Patriarhului Kiril de mai mulți oligarhi ruși, inclusiv de Konstantin Malofeiev, fondatorul canalului ultraconservator de propagandă ortodoxă Țargrad, îi permite să exercite o influență considerabilă asupra Patriarhului Bartolomeu, chiar dacă pe hârtie nu are nicio putere asupra lui.
Oficialii turci, cu influență asupra Patriarhiei de la Constantinopol, încearcă să evite confruntarea cu Moscova, iar din acest motiv patriarhia procedează cu prudență atunci când analizează cazurile preoților discreditați.
Mergi în pace
Cântărețul și compozitorul rus Pavel Fahrtdinov a venit cu ideea de a sprijini preoții ruși care s-au opus războiului, în timp ce stătea într-o zi în bucătăria sa din orașul german Wuppertal. Cu puțin timp înainte, prietenul său și compatriotul rus în exil, părintele Valerian Dunin-Barkovski, îi povestise despre preoții pe care îi cunoștea în Rusia și care erau persecutați pentru atitudinea lor anti-război.
Deoarece mulți preoți nu au pregătire sau abilități care să le permită să își găsească ușor un loc de muncă, celor care le e interzis să ocupe funcții în BOR pot ajunge rapid în sărăcie, împreună cu familiile lor, care sunt adesea foarte mari. Tocmai pentru astfel de persoane Fahrtdinov și părintele Valerian au înființat fundația Pace tuturor.
Pace tuturor, care îi susține în prezent pe toți preoții intervievați pentru acest articol, oferă, de asemenea, sfaturi practice și asistență juridică clerului din interiorul și din afacerea Rusiei. „Există o singură condiție”, spune Fahrtdinov, „trebuie să se fi opus public războiului și să fi fost persecutat din cauza acestuia”.
Pentru Fahrtdinov, crearea fundației a fost propria sa încercare de a restabili bunul renume al Bisericii Ortodoxe, în ciuda faptului că instituția susține vehement războiul din Ucraina, iar Patriarhul Kiril îl lingușește pe Vladimir Putin. „Când se va încheia acest coșmar, oamenii vor întreba: ‘Unde a fost biserica în tot acest timp?’ Și istoricii vor spune: ‘Uite, nu toată lumea din biserică a susținut războiul’.” >>
