Moldova le-a transmis luni politicienilor ruşi să nu se amestece în afacerile sale interne, interzicând intrarea în ţară a unei delegaţii ruse conduse de Rustam Minnihanov (foto), guvernatorul republicii Tatarstan, care voia să ajungă în Găgăuzia, unde au loc pregătiri pentru alegerea liderului regional. Moscova a reacţionat, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care a spus că acesta este încă un pas neprietenos al Chişinăului faţă de Rusia, notează News.ro.
Delegaţia condusă de Rustam Minnihanov, guvernatorul regiunii ruse Tatarstan, voia să participe la un forum la Comrat, în regiunea semiautonomă Găgăuzia, care organizează alegeri pe 30 aprilie pentru desemnarea başcanului (şeful regiunii). Minnihanov a sosit pe aeroportul din Chişinău cu un avion oficial al guvernului din Tatarstan, dar nu a fost lăsat să coboare din aeronavă. Oficialul a publicat un video în care anunţa că se află pe Aeroportul Internaţional Chişinău, dar autorităţile moldoveneşti nu i-au permis intrarea pe teritoriul ţării, potrivit NewsMaker.
Minnihanov susţine că urma să participe la primul „congres internaţional al diplomaţiei populare” intitulat „Prietenia popoarelor 2023”. El a declarat că el şi delegaţia sa au fost etichetaţi ca indezirabili, o acţiune pe care a descris-o ca fiind regretabilă, arătând că locuitorii din Tatarstan şi Găgăuzia, ambele cu populaţii turcice, sunt „fraţi”.
Poliţia a precizat ulterior într-un comunicat că deplasarea sa avea ca scop consolidarea sprijinului pentru un candidat pro-rus care se prezintă la alegerile din Găgăuzia.
REACŢIA MOSCOVEI
Potrivit Deutsche Welle, Minnihanov era însoţit de un mitropolit rus şi intenţiona să ajungă la o manifestaţie electorală organizată în Autonomia Găgăuză de către un candidat pro-rus la funcţia de başcan al regiunii.
„Susţinerea unui candidat la alegerile locale din Republica Moldova nu este un motiv valabil şi autorităţile le cer birocraţilor ruşi să se abţină de la a se amesteca în afacerile interne ale ţării noastre”, a declarat serviciul de pază a frontierei din Republica Moldova.
„Considerăm decizia autorităţilor moldoveneşti ca fiind un alt pas neprietenos nu doar faţă de Tatarstan şi Găgăuzia, ci şi faţă de Rusia. Aceasta are drept scop subminarea interacţiunii tradiţional apropiate dintre regiunile ţărilor noastre. Suntem siguri că acest tip de direcţie antirusescă nu-şi găseşte susţinere în rândul publicului larg din Moldova”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, reacţionând, luni seara, la aceste evenimente. „Îndemnăm Chişinăul oficial să asculte interesele propriilor cetăţeni şi să nu împiedice dezvoltarea contactelor umane şi a legăturilor interregionale cu Rusia”, a adăugat Zaharova.
AVIONUL OFICIALULUI RUS AR FI SURVOLAT SPAŢIUL AERIAN AL ROMÂNIEI
Rustam Minnihanov este un susţinător al războiului Rusiei contra Ucrainei, fiind inclus (împreună cu familia sa) în lista sancţiunilor occidentale, notează Deutsche Welle. Avionul de lux al lui Minnihanov a aterizat pe Aeroportul din Chişinău după ce a survolat, fără probleme, spaţiul aerian al României, stat membru NATO, potrivit Deutsche Welle. Surse de la Chişinău au comunicat pentru DW că Minnihanov a fost avertizat să nu vină în Moldova, iar faptul că şi-a forţat intrarea denotă că scopul vizitei lui era să provoace autorităţile moldovene
El fusese invitat în Găgăuzia de către deputatul Adunării Populare de la Comrat, Viktor Petrov. Acesta îi ceruse recent preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, proclamarea limbii ruse ca a doua limbă de stat în Moldova, argumentul lui fiind că 80% dintre moldoveni vorbesc limba rusă.
PESTE 80 DE CETĂŢENI STRĂINI ÎMPIEDICAŢI SĂ INTRE ÎN MOLDOVA ÎN ULTIMELE DOUĂ ZILE
În aceeaşi zi de luni, 17 aprilie, Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova a blocat intrarea în ţară a altor 45 de străini, iar în ziua următoare (marţi, 18 aprilie) a interzis accesul pentru încă 31 de persoane care nu şi-au putut justifica scopul călătoriei şi s-au încurcat în declaraţii vizând scopul vizitei în Moldova, menţionează Deutsche Welle.
Autorităţile moldovene au introdus controale riguroase la frontieră din prima zi de război în Ucraina. Este vorba de mai multe filtre – evaluarea se face în baza mai multor „criterii de risc” şi, în plus, este verificat profilul persoanelor care vor să intre în Moldova. În baza acestor verificări, anul trecut au fost întoarse de la graniţă aproape 9.000 de persoane.
GĂGĂUZIA, O PÂRGHIE PENTRU KREMLIN
Pe de altă parte, Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova – regiune aflată în sudul ţării, cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă – este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului. Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componenţa Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa, reaminteşte Deutsche Welle.
Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) şi propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.
Pe 30 aprilie, în Autonomia Găgăuză vor avea loc alegeri pentru funcţia de guvernator al regiunii. Sunt aşteptaţi la urne 92.000 de cetăţeni cu drept de vot. Partidele pro-europene nu şi-au înaintat nici măcar formal candidaţi în această competiţie electorală. S-au înscris în competiţie opt candidaţi. Aceştia nu concurează între ei, ci îşi construiesc campania pe alimentarea ostilităţii găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chişinău, menţionează Deutsche Welle.
CINE SUNT GĂGĂUZII
