Guvernele încep să trimită bugetele la Bruxelles, scoțând la iveală hora deficitelor

Sursa: Pexels

Guvernele europene au început deja să trimită Comisiei Europene (CE) planurile lor bugetare pentru 2020, cele mai compacte versiuni ale bugetelor de stat, care mai apoi vor fi evaluate de executivul european, scrie Diario de Noticias, preluat de RADOR.

Finlanda a fost prima țară care a făcut acest lucru săptămâna aceasta. Proiectul său de buget a venit în trei versiuni (engleză, suomi și suedeză) și se poate vedea deja adaptarea conturilor publice finlandeze la condițiile economice mai dure din Europa și din lume, îndeosebi în fluxurile comerciale.

În urmă cu șase luni, în Programul de Stabilitate, Finlanda viza un deficit public de doar 0,3% din produsul intern brut (PIB) în 2019, dar în această actualizare trimisă la Bruxelles, lasă deficitul să crească până la 1% din PIB.

Același lucru este valabil și pentru anul 2020. În luna aprilie, guvernul finlandez
considera că era posibil să se ajungă la un buget de stat pe deplin echilibrat (sold de 0% din PIB), dar acum este deja la 1,4%.

Perspectivele de creștere s-au deteriorat; Finlanda este o economie mare exportatoare și începe să sufere din cauza climatului de conflict comercial în creștere.

Portugalia, afirmă ministrul de finanțe, se menține, astfel că ținta de deficit trebuie păstrată la 0,2% din PIB din 2019, care trebuie comunicată Comisiei Europene. Ar putea fi chiar ceva mai scăzută, a declarat acesta într-un interviu recent acordat Agenţiei Lusa.

În proiectul de buget pe care îl va trimite la Bruxelles pe 15 octombrie, Mário Centeno va menţine această ţintă, dar totul rămâne deschis cu privire la faptul dacă și în ce loc poate fi plasat un obiectiv de excedent bugetar (0,3% din PIB), în document,aşa cum figurează în Programul de Stabilitate elaborat cu șase luni în urmă.

Economia portugheză s-a menținut, în ciuda climatului internațional sumbru și a Brexit-ului care se află la un orizon apropiat, dar va trebui, probabil, să se adapteze ca urmare a presiunilor externe și a datoriei înseşi, care este printre cele mai ridicate din lumea dezvoltată.

Adaptarea înseamnă, de asemenea, că ministrul Mário Centeno poate dori să profite de flexibilitatea pe care a dobândit-o din partea Europei pentru că a ieşit din procedura pentru deficit excesiv.

A cheltui mai mult pe probleme structurale (investiții pentru viață, în tehnologie și în calificări) și a lăsa să funcționeze așa-numitele stabilizatoare automate: există mai multe cheltuieli sociale care pot face față unui mediu mai dur. Centeno s-a referit deja explicit la ambele subiecte.

În afară de aceasta, PS, care a câștigat alegerile din 6 octombrie cu o majoritate relativă, încearcă să încheie acorduri cu partidele de stânga pentru a încerca să aibă un guvern care să dureze.

A avea drept ţintă un excedent în bugetul pe 2020 poate să nu fie un bun început de discuție cu aceste partide, în special cu PCP și cu Blocul de Stânga. Ceea ce este cert este că următorul guvern va avea mari provocări înaintea sa.

De exemplu, Spania, care este doar cel mai mare partener economic al Portugaliei, se aștepta să crească cu 2,4% în acest an și să reducă deficitul la 2%, însă, potrivit băncii centrale a țării, va fi invers. Deficitul va creşte la 2,4%, iar creșterea ar putea să scadă la 2% sau mai puțin.

Germania, aflată în pragul recesiunii, rămâne fermă și de neclintit în politica sa de deficit zero. În luna aprilie încă mai avea drept țintă un deficit de 0,8% în 2019 și în 2020, dar acum vorbește deja despre a rămâne la 0%, pentru a nu-și asuma o nouă datorie.

Mulți economiști critică Berlinul pentru această atitudine riguroasă într-un moment în care economia germană și cea europeană au nevoie de stimulente. Guvernul german spune că nu îi vor lipsi.

Economiile acestora în dobânzi (de luni de zile ratele dobânzilor germane au fost negative aproape la toate scadenţele) sunt monumentale, astfel încât acestea pot finanța mai multe investiții și sprijin pentru companii fără a pune în pericol dogma deficitului zero (black zero sau zero negru), pe care guvernul Angelei Merkel insistă s-o urmărească, dar care deja provoacă dezechilibre macroeconomice profunde în zona euro, avertizează Comisia Europeană.

Sursa: RADOR

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here