Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a prezentat, joi, după şedinţa de Guvern, rectificarea bugetară aprobată de Executiv, el arătând că majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, a încasărilor la bugetul de stat şi a ultimelor modificări legislative. El a mai spus că se înregistrează plusuri la impozitul pe profit, de plus 4 miliarde de lei, iar la taxa pe valoare adăugată, un plus de 5,54 de miliarde de lei.
MInistrul Finanţelor a arătat că veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 30,4 miliarde de lei, din care din economia internă – 29,1 miliarde de lei şi 1,3 miliarde de lei din fonduri externe nerambursabile. Iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează per sold cu suma de 33 miliarde de lei.
În plus, ”cheltuielile pentru investiţii cresc cu 3,4 miliarde de lei, ajungând la 93,1 miliarde de lei, în creştere cu 0,1 puncte procentuale de la 6,7% din PIB la 6,8% din PIB”, a arătat el.
Potrivit lui Adrian Câciu, ”majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, a încasărilor la bugetul de stat şi a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, precum şi de măsurile de îmbunătăţire a colectării, ţinta fiind de 3,5 miliarde de lei pe măsurile de îmbunătăţire a colectării”.
Adrian Câciu a mai declarat că, la venituri, sume primite de la Uniunea Europeană au o creştere cu 1,38 de miliarde de lei per sold, din care 2,28 miliarde de lei aferent proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente Cadrului financiar 2014 – 2020, pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.
”Influenţele pe ordonatorii de credite, cred că aţi văzut şi în nota de fundamentare sau ultima formă care a fost pusă pe site-ul Secretarului General al Guvernului, Ministerul Finanţelor la acţiuni generale – plus 8,69 miliarde de lei, din care 4 miliarde de lei dobânzi, 700 de milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului; 528 milioane de lei contribuţia României la bugetul UE şi 1,13 miliarde de lei transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, ocazie cu care, în completare, astăzi, am aprobat o suplimentare a schemei de ajutor de stat pe HG 807 cu 1 miliard de lei pentru finanţarea proiectelor depuse în cadrul acelei scheme”, a explicat el.
Ministrul a mai afirmat că la Ministerul Muncii, ca influenţă per sold 5,25 de miliarde de lei, suplimentându-se titlul de asistenţă socială cu 7,3 miliarde de lei destinate drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copiii, sume pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţile administraţiei publice – 370 de milioane de lei – şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferentă Cadrului financiar 2014-2020, diminuare cu 171 de milioane de lei.
”De asemenea, creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de estimarea iniţială a determinat diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1,94 miliarde de lei. Totodată, au fost majorate transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 418 milioane de lei”, a spus el.
Câciu a mai arătat că la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – un plus de 2,72 miliarde de lei per sold pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, iar la Ministerul Sănătăţii – un plus de 2,52 miliarde de lei per sold, în principal pentru majorarea transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
”La Ministerul Energiei – un plus de 2,5 miliarde de lei per sold, asigurându-se 2,5 miliarde de lei pentru compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. La Ministerul Transporturilor – un plus de două miliarde de lei per sold, în principal pentru majorarea sumelor aferente subvenţiilor pentru CFR şi Metrorex, întreţinerii infrastructurii de transport, pentru finanţarea unor proiecte din fonduri externe nerambursabile PNRR, precum şi pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului. La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – un plus de 1,28 miliarde de lei per sold, asigurându-se fonduri pentru derularea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, plus 1,3 miliarde de lei; pentru derularea Programului Naţional pentru Construcţii de Interes Public sau Social, plus 700 de milioane de lei şi pentru programe cu finanţare nerambursabilă, plus 45 de milioane de lei. La Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului – un plus de 1,15 miliarde de lei per sold, asigurând-se fondurile necesare pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe rambursabile; mă refer aici la programul „Agri-Food”, dar şi pentru alte programe cum sunt „Start-up Nation” şi programe de stimulare a antreprenorilor mici şi mijlocii. La Ministerul Justiţiei – un plus de 864 de milioane de lei per sold, pentru asigurarea plăţii titlurilor executorii. La Ministerul Agriculturii – un plus de 716 de milioane de lei per sold, din care 235 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă anului 2022, şi 307 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, dar şi 200 de milioane de lei pentru garantarea creditelor contractate de producătorii agricoli. La Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – un plus de 200 de milioane de lei, în principal pentru achitarea contribuţiilor restante ale României la programele opţionale ale ESA. La Ministerul Public – 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal şi pentru plata hotărârilor judecătoreşti. La Ministerul Economiei – un plus de 125,6 milioane de lei per sold, pentru plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organisme internaţionale, precum şi pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare. La Ministerul Educaţiei – un plus de 64 de milioane de lei per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal cu 140 de milioane de lei, a transferurilor între unităţile administraţiei publice – un plus de 30 de milioane de lei şi creşterea cheltuielilor efectuate din venituri proprii cu 1,58 miliarde de lei, pentru investiţii şi realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene, derulate de investiţiile de învăţământ superior. La Ministerul Sporturilor, un plus de 33,7 milioane de lei per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naţionale, complexurilor sportive naţionale, direcţiilor judeţene pentru sport. Academia Română – un plus de 13,9 milioane de lei”, a prezentat ministrul.
El a mai spus că s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, din care Ministerul Afacerilor Interne – un minus de 560 de milioane de lei per sold, identificându-se economii la bunuri şi servicii, la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de 1,1 miliarde de lei, la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă de 5,4 milioane de lei. La Ministerul Mediului – un minus de 434 de milioane de lei per sold, asigurându-se plata sumelor reprezentând titluri executorii de 31,7 milioane de lei şi compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamentele silvice.
La Ministerul Culturii a fost o diminuare cu 275 de milioane de lei, pentru că s-a avut în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni, a spus Câciu.
La Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – un minus de 151 de milioane de lei per sold. La Ministerul Finanţelor – un minus de 147 de milioane de lei. La Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – un minus de 84,1 milioane de lei. La Ministerul Afacerilor Externe – un minus de 67,1 milioane de lei. La Curtea de Conturi – o diminuare cu 23,8 milioane de lei şi la Consiliul Superior al Magistraturii – un minus de 18,7 milioane de lei per sold. La bugetul asigurărilor pentru şomaj s-au acordat 400 de milioane de lei, în principal pentru măsuri active de ocupare a forţei de muncă şi indemnizaţii de şomaj aprobate în acest an, a arătat el.
La bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, gestionat de Casa naţională de asigurări de sănătate, s-au majorat cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 2 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor şi a serviciilor medicale, inclusiv asigurarea hranei în spitale; şi cheltuielile cu asistenţa socială, pentru decontarea concediilor medicale, în valoare de 2,1 miliarde de lei.
”Pentru unităţile administrativ – teritoriale, bugetul general centralizat al acestora, s-au acordat sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru anul 2022 – suplimentar cu 2,6 miliarde de lei, din care 1 miliard în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale; 300 de milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unităţile de învăţământ special şi de masă, 500 de milioane de lei pentru finanţarea gratuităţii acordate elevilor din învăţământul preuniversitar acreditat, autorizat pentru transportul local, rutier şi naval. 204,5 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, 192 de milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor aferente recensământului populaţiei, 150 de milioane de lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale, 147 de milioane de lei pentru finanţarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar, 66,7 milioane de lei pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special şi de masă. De asemenea, s-a majorat plafonul de trageri, potrivit Legii 312/2021 pentru aprobarea plafonului unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2022, cu suma de 500 de milioane de lei”, a arătat ministrul.
El a afirmat că ”deficitul bugetului general consolidat se menţine ca procent în PIB la acelaşi nivel ca la bugetul iniţial de 5,84% din PIB, iar ca valoare nominală creşte de la 76,9 miliarde de lei la 81,1 miliarde de lei în termen cash brut.
”Am observat o dilemă într-o anumită publicaţie – este o diferenţă între influenţele care se precizează în nota de fundamentare şi modul în care se calculează deficitul nominal. Deci deficitul nominal creşte cu 3,17 miliarde de lei”, a arătat el.
